moldpres.md

Ministerul Sănătății a finalizat controlul la Agenția Medicamentului: ce a găsit. Noi verificări, peste 40 de zile

Ministerul Sănătății a finalizat controlul la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM). Au fost identificate mai multe probleme, cea mai gravă fiind modificarea, în februarie-martie 2026, a unor date din Registrul de stat al dispozitivelor medicale printr-un cont comun, fără evidență nominală. Potrivit Ministerului, AMDM a sesizat autoritățile competente. În urma controlului, Ministerul Sănătății a dispus 25 de măsuri obligatorii și a anunțat că, după 40 de zile lucrătoare, va efectua verificări privind executarea acestora.

Registrul de stat al dispozitivelor medicale

Potrivit Ministerului Sănătății, aici a fost constatată cea mai gravă vulnerabilitate. Controlul a confirmat că, în februarie–martie 2026, au fost efectuate modificări direct în baza de date a registrului, printr-un cont comun. Modificările au vizat inclusiv informații despre producător, organismul notificat, identificatori și statutul unor dispozitive. AMDM a identificat incidentul, a blocat contul și a sesizat autoritățile competente. Între timp, Ministerul a dispus eliminarea conturilor tehnice comune cu drept de scriere, precum și revizuirea periodică a drepturilor de acces.

Despre dosare

Conform Ministerului, numărul dosarelor care trebuie examinate de AMDM a crescut de peste patru ori. La 31 martie 2026 figurau 1.222 de dosare neexaminate, majoritatea cu depășirea termenului legal.

Despre înregistrare și achiziții publice

Controlul a constatat existența unei interacțiuni prea puțin delimitate între procesul de înregistrare desfășurat de AMDM și necesitățile achizițiilor centralizate, a comunicat Ministerul. Informațiile apărute în spațiul public privind prioritizarea a 88 de poziții (mănuși, botoșei, bahile) nu sunt confirmate de datele examinate în cadrul controlului, a adăugat Ministerul. Totodată, controlul nu a stabilit favorizarea unui operator economic.

Despre experți externi și controlul intern

Potrivit Ministerului Sănătății, utilizarea experților externi a fost justificată de necesitatea de a debloca un volum foarte mare de dosare. Controlul a identificat însă deficiențe în modul de organizare a acestui mecanism: acces acordat într-un caz înainte de formalizarea contractului, declarații de conflict de interese insuficient adaptate specificului activităților de evaluare și lipsa unei trasabilități suficiente privind repartizarea dosarelor. Au fost identificate și situații în care verificările interne au implicat persoane ale căror acțiuni făceau parte din obiectul verificării.

Despre catetere

Controlul a examinat situația cateterelor intravenoase începând cu 2024, a precizat Ministerul. În mai 2024 au fost constatate neconformități, iar în august AMDM a interzis temporar utilizarea unor dispozitive. Măsura a fost anulată ulterior printr-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău din 23 decembrie 2025, devenită definitivă în ianuarie 2026. AMDM nu a contestat hotărârea. Controlul a constatat că documentele nu explică suficient cine și în baza cărei analize juridice a decis să nu conteste decizia.

În reverificarea inițiată în iulie 2026, au fost expediate solicitări către peste 350 de instituții medicale. Până la 4 septembrie, au fost primite 74 de răspunsuri, însă datele nu erau agregate suficient pe loturi, cantități utilizate și rată a incidentelor. Unele instituții au semnalat probleme de utilizare care nu fuseseră anterior raportate către AMDM. Raportul nu oferă temei pentru declararea lor publică drept nesigure, a precizat Ministerul.

Despre măștile de oxigen

Potrivit Ministerului, cazul măștilor de oxigen a arătat că instituțiile medicale nu verifică producătorul și lotul la recepția produselor. Această verificare va deveni obligatorie pentru instituțiile beneficiare.

Ministerul Sănătății a stabilit 25 de măsuri obligatorii

Ministerul a dispus: auditarea registrului și corectarea datelor, după finalizarea investigației și în coordonare cu organele competente; eliminarea conturilor tehnice comune; verificarea suplimentară a dosarelor cu risc înalt; verificarea dosarelor examinate cu depășirea termenului legal, inclusiv confirmarea documentată a faptului că în niciun caz nu a operat regimul înregistrării tacite; reconcilierea datelor statistice; plan de lichidare a restanțelor; reguli noi pentru experții externi; incompatibilități, declarații de interese adaptate specificului AMDM și obligația de declarare a conflictului de interese și de redistribuire a dosarului; separarea înregistrării de achizițiile publice; verificarea producătorului și lotului la recepția produselor de către instituțiile medico-sanitare beneficiare, în cooperare cu CAPCS și pe baza datelor din registru; consolidarea sistemului de vigilență în spitale; clarificarea situației cateterelor pe baza datelor noi; verificarea cazului măștilor de oxigen; consolidarea auditului intern; precum și dezvoltarea capacității naționale de testare a dispozitivelor medicale.

Ministerul Sănătății a anunțat că va efectua, după 40 de zile lucrătoare, un control de monitorizare a executării planului. „Concluzia principală este că deficiențele sunt sistemice și s-au acumulat în timp. Ele nu țin de un singur episod sau de o singură conducere”, a comunicat Ministerul. „Scopul nu este identificarea unui singur vinovat, ci un sistem în care fiecare dispozitiv medical este evaluat trasabil, independent și la timp”, a declarat ministrul sănătății, Alexandru Gasnaș.

Controlul la AMDM a fost anunțat la sfârșitul lunii iulie, în urma informațiilor apărute în presă privind nereguli în activitatea instituției.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

„Adevărat, nu este cuvântul „diaspora”, dar sunt „cetățenii aflați în străinătate””: noi reacții la proiectul stării de război și de asediu

Proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război a stârnit un nou val de reacții, de această dată după precizările ministrului Apărării, potrivit cărora noțiunea de „diasporă” nu apare în proiect, iar „singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”. De cealaltă parte, lideri de partide, deputați și comentatori politici contestă afirmațiile în ceea ce privește cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare. Aceștia susțin că, deși cuvântul „diaspora” nu apare în textul inițiativei, „proiectul de lege vorbește clar despre „cetățenii aflați peste hotare”” și că aceștia, dacă au primit ordin de chemare în urma mobilizării, „sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară”. NM a adunat reacțiile la acest subiect.

Liderul partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Liviu Vovc, a declarat că este conștient că actuala lege cu privire la starea de război este depășită de timp și că este nevoie de o actualizare. „Dar cel mai important în această perioadă este modul în care autoritățile comunică public. Decât să negi existența unei prevederi privind înrolarea oamenilor aflați peste hotare — prevedere care există în actuala redacție a proiectului —, mai corect ar fi fost să recunoști eroarea și să promiți remedierea ei. (…) Eu tare sper că ministrul Apărării pur și simplu nu a citit proiectul de lege și nu a promovat un fals în cunoștință de cauză”, a adăugat Vovc.

Deputatul „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat că „Anatolie Nosatîi fie nu este informat, fie dezinformează”. „Susține că diaspora nu este vizată de proiectul privind mobilizarea, pentru că termenul „diaspora” nu apare în document. Dar ce spune, de fapt, articolul 20, alineatul (6)? Cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare, care au primit ordin de chemare în urma mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară și a se prezenta la autoritățile competente. Domnule Nosatîi, aceasta este prevederea din propriul dumneavoastră proiect!”, a adăugat Berlinschii.

„Urgent un DEX lui Nosatîi deschis la rubrica „diaspora”!”, a reacționat consilierul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” în Consiliul Municipal Chișinău, Valentin Cebotari.

Deputatul „Partidul Nostru”, Constantin Cuiumju, a declarat că „este adevărat că în textul legii nu apare cuvântul „diaspora””, dar „legea vorbește despre „cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate””. „Iar punctul 6 din Programul național „Diaspora” pentru anii 2024–2028, aprobat de Guvern prin Hotărârea nr. 1032 din 21 decembrie 2023, spune clar cine face parte din diaspora. Sunt persoanele originare din Republica Moldova, stabilite temporar sau permanent peste hotare, precum și descendenții acestora. Și nu contează dacă au sau nu cetățenia Republicii Moldova. Deci, dacă un cetățean al Republicii Moldova locuiește peste hotare și face parte din diaspora, el se regăsește și în categoria cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate. Nu trebuie să apară cuvântul „diaspora” în fiecare lege ca să înțelegem despre cine este vorba”, a adăugat parlamentarul.

„Anatolie Nosatîi calmează diaspora. Și explică că termenul “diaspora” nici nu apare în proiectul de lege privind starea de asediu și de război. Și că statul nu dispune de mecanisme pentru a-i mobiliza forțat pe cetățeni în caz de război. Formal Nosatîi a reparat gafa propriului minister. A dres busuiocul, cum se spune în popor. Dar proiectul de lege vorbește clar despre “cetățenii aflați peste hotare”. Adică, vizează în mod direct diaspora. Și-i corect. Patria trebuie s-o apere toți cetățenii ei. (…) Iar cel mai longeviv ministru al guvernării PAS trebuie să plece în demisie. Pentru gafa cu diaspora. Că dresul busuiocului nu ajută”, a reacționat comentatorul politic Ilian Cașu.

Liderul Partidului Socialiștilor și deputatul, Igor Dodon, a venit cu o nouă reacție în contextul proiectului. „Ce reiese din declarația ministrului Apărării. Moldovenii din țară vor fi chemați la arme și mobilizați, precum și deposedați de bunuri, la necesitate, iar cei din diaspora vor fi rugați să participe și ei. În caz că guvernarea PAS intră în război, cei din țară vor fi obligați să fie înrolați în armată și să se supună altor cerințe, iar cei din afara țării — după cum le va fi dorința. E drept sau nu e drept?”, a adăugat Dodon.

NewsMaker a solicitat o reacție de la Ministerul Apărării. Reprezentanții instituției ne-au îndemnat să revenim în dimineața zilei de 9 noiembrie pentru a primit un comentariu.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Proiectul a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Unii au reacționat în special la prevederea privind cetățenii aflați peste hotare, menționând că „documentul a aprins spiritele în diaspora, o importantă sursă de susținere a guvernării”. Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, adăugând că „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Guvernul l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care, la fel, cere retragerea proiectului. Printre altele, în petiție se menționează despre „obligarea cetățenilor din diasporă de a se prezenta sau de a se pune la dispoziția misiunilor diplomatice în situații de criză” și că „reprezintă o presiune nejustificată asupra celor care își au reședința în afara țării”.

Premierul Vasile Tofan a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”, adăugând că „fiecare țară are un astfel de cadru legal”. Președinta Maia Sandu a declarat că Ministerul Apărării trebuia „să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”.

Într-o reacție pentru NM, Ministerul Apărării a declarat că proiectul nu urmărește să pregătească Moldova pentru un conflict armat, ci are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune. Totodată, instituția a declarat că în proiectul de lege „nu există expresia diasporă”, ci sintagma „cetățeni aflați peste hotare”, și că „nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară”. Ulterior, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că informația potrivit căreia „diaspora va fi adusă forțat acasă” este falsă, adăugând că „cuvântul diaspora nu apare nicăieri în proiect”. „Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forță, de exemplu – din Irlanda, Italia sau alte țări. (…) Singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”, a adăugat Nosatîi.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: