Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova, pe locul 79 în lume după puterea pașaportului. În câte țări pot călători moldovenii fără viză sau cu proceduri simplificate

Pașaportul Republicii Moldova ocupă locul 79 la nivel mondial în clasamentul Passport Reports pentru anul 2026, având un scor de mobilitate de 122 și o rată de acces global de 61,6%. Potrivit raportului, cetățenii moldoveni pot călători în 122 de destinații fără a obține în prealabil o viză clasică.

Datele arată că titularii pașaportului moldovenesc beneficiază de acces fără viză în 74 de destinații, de viză la sosire sau alte proceduri simplificate de intrare în 42 de state și de autorizație electronică de călătorie în alte șase destinații. Pentru 76 de destinații este necesară obținerea unei vize înainte de plecare.

Raportul evidențiază că Europa rămâne regiunea cu cea mai mare acoperire pentru cetățenii Republicii Moldova, cu o rată de acces de 93,5%. Potrivit documentului, moldovenii pot călători fără viză în 43 de destinații europene, în timp ce pentru Regatul Unit, Irlanda și Kosovo este necesară viză. În numeroase state europene, inclusiv Germania, Franța, Italia, Spania și România, perioada de ședere permisă este de până la 90 de zile.

În Asia Centrală, rata totală de acces este de 80%. Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul și Uzbekistanul se regăsesc în categoria statelor accesibile fără viză, în timp ce pentru Turkmenistan este necesară obținerea unei vize.

La nivel regional, accesul oferit de pașaportul moldovenesc este estimat la 68,8% în Caraibe, 58,8% în Orientul Mijlociu, 58,3% în America de Sud, 54% în Asia, 53,7% în Africa, 52,2% în America de Nord, 50% în statele din Golf și 35,7% în Oceania.

Potrivit Passport Reports, șase destinații sunt accesibile pe baza unei autorizații electronice de călătorie: Coasta de Fildeș, Kenya, Saint Kitts și Nevis, Seychelles, Sri Lanka și Israel. Raportul menționează, de asemenea, existența unor formalități speciale pentru anumite țări, precum cardul de sosire în Malaezia, cardul turistic în Surinam, preînregistrarea în Coasta de Fildeș sau înregistrarea turistică în Seychelles.

Clasamentul analizează și poziția Republicii Moldova în alte categorii comparative. Astfel, țara ocupă locul 80 din 199 în clasamentul statelor primitoare, care măsoară ușurința cu care cetățenii străini pot intra pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, Moldova se situează pe locul 77 dintre cele 159 de state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului și pe locul 47 între cele 57 de state participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Raportul evidențiază și diferențe de reciprocitate în regimul de călătorii. Astfel, cetățenii unor state precum Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă pot intra în Republica Moldova fără viză sau prin proceduri simplificate, în timp ce moldovenii au nevoie de viză pentru a călători în aceste țări. În schimb, pentru destinații precum India, Kenya, Sri Lanka, Oman, Iordania, Vietnam, Rwanda, Tunisia și Zambia, deținătorii pașaportului moldovenesc beneficiază de acces facilitat, în timp ce cetățenii acestor state au nevoie de viză pentru a intra în Republica Moldova.

Conform datelor Passport Reports, pașaportul Republicii Moldova se clasează astfel pe poziția 79 la nivel mondial, cu acces facilitat în 122 de destinații și o acoperire globală de 61,6%.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Dezvoltarea Chișinăului este o responsabilitate comună”. Sandu, Grosu și Tofan au felicitat chișinăuienii de Ziua Orașului

Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Vasile Tofan au transmis astăzi, 14 octombrie, mesaje de felicitare cu ocazia Hramului Chișinăului. Oficialii au vorbit despre dezvoltarea capitalei, îmbunătățirea infrastructurii și investițiile în educație, sănătate și drumuri.

Maia Sandu a menționat că, de-a lungul celor 590 de ani de istorie, Chișinăul a devenit locul în care generații de oameni și-au construit viețile. Șefa statului a subliniat că orașul trebuie dezvoltat astfel încât să ofere locuitorilor o calitate mai bună a vieții.

„Trebuie să punem cărămidă peste cărămidă pentru a lăsa copiilor și nepoților noștri un Chișinău european – un oraș mai verde, cu transport public modern, străzi sigure și respect pentru pietoni”, a spus președinta.

Președinta a pledat pentru protejarea patrimoniului istoric și pentru modernizarea capitalei, astfel încât aceasta să fie europeană nu doar prin denumire, ci și prin modul în care este administrată.

La rândul său, Igor Grosu a transmis felicitări locuitorilor capitalei și tuturor celor care sărbătoresc hramul localităților lor. Acesta a afirmat că oamenii își doresc drumuri mai bune, servicii de calitate și condiții decente de trai.

„S-au făcut pași înainte, dar mai avem mult de muncit”, a menționat președintele Parlamentului, care a evidențiat necesitatea consolidării administrațiilor publice locale pentru a transforma orașele și satele în locuri în care oamenii să dorească să rămână și să-și crească copiii.

În mesajul său, Vasile Tofan a amintit că a crescut în Chișinău și a urmărit transformarea orașului de-a lungul anilor. Premierul a descris capitala drept principalul motor al economiei Republicii Moldova și a prezentat investițiile planificate pentru anul 2026.

Potrivit lui Tofan, aproape cinci miliarde de lei sunt direcționate în acest an către Chișinău. Peste patru miliarde de lei sunt alocate școlilor, grădinițelor și altor instituții de învățământ, circa 370 de milioane de lei – infrastructurii rutiere, iar alte 290 de milioane de lei – curților, drumurilor de acces, canalizării și proiectelor din suburbii.

Totodată, investițiile în sănătate realizate în ultimii cinci ani au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, a precizat acesta. Printre instituțiile medicale care au beneficiat de finanțare se numără Institutul de Medicină Urgentă, Institutul Oncologic, Institutul Mamei și Copilului și Spitalul Clinic Republican.

Tofan a mai menționat proiecte precum centura capitalei, construcția de poduri și pasaje, creșe, modernizarea școlilor și dezvoltarea infrastructurii în suburbii.

„Chișinăul este administrat local, dar dezvoltarea lui este o responsabilitate comună. Când Chișinăul crește, crește și Moldova”, a conchis acesta.

Precizăm că astăzi, 14 octombrie, capitala țării noastre marchează 590 de ani de la prima atestare documentară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: