INTERVIU NM
„Noi am oferit clienților sfaturi, inclusiv psihologice"
Cine ia credite rapide în timpul epidemiei
În timpul crizei, afacerile se confruntă cu problema privind rambursarea creditelor sau, dimpotrivă, aleargă după altele noi. Carmina Vicol, directorul organizației de creditare nebancară „Prime Capital", a povestit într-un interviu pentru NM, care afaceri au început să ia mai multe credite în timpul epidemiei, care este impactul crizei asupra pieței imobiliare și a creditelor ipotecare, cum a supraviețuit „Prime Capital" în carantină și de ce oamenii și afacerile se creditează la organizațiile de creditare nebancară, chiar dacă în bănci dobânda este cu mult mai mică.
Noi lucrăm în special cu banii noștri
Din câte înțeleg, compania dvs. cu greu poate fi atribuită organizațiilor clasice de microfinanțare, care acordă credite „până la salariu". Puteți să ne explicați, cu ce se ocupă „Prime Capital"?

Noi acordăm credite. Inițial, ofeream credite ipotecare, apoi am observat că mulți iau împrumuturi pentru afaceri gajându-și apartamentele. Și am început să dezvoltăm a doua direcție – creditarea businessului mic și mijlociu. Sunt cele două direcții principale ale activității noastre de care ne ocupăm de 14 ani. Avem și microcreditare fără gaj – credite rapide, însă acestea nu sunt „de la salariu până la salariu", ci la fel, pentru dezvoltarea afacerii.

Care este suma creditelor acordate de compania dvs. în acești 14 ani?

Este vorba despre mai mult de 150 milioane de dolari. În prezent, portofoliul nostru de creditare constituie 17 milioane de dolari. Noi am căzut foarte tare. Acesta a fost mai mare, dar, la un moment dat, am ajuns la necesitatea unei politici mult mai prudențiale (o politică financiară mult mai atentă, chibzuită și de viitor. – NM). De aceea noi am renunțat la riscurile mari pentru creșterea portofoliului.

Iată ce nu e clar. Creditul ipoteca înseamnă „bani lungi". Când este vorba despre bănci, totul este de înțeles: iau de la populație bani destul de „lungi" cu 5-6% anual (depozite), iar creditele ipotecare sunt acordate cu 10-12%. De unde luați „bani lungi" pentru creditele ipotecare?

Noi lucrăm în special cu banii noștri, deoarece 14 ani înseamnă o perioadă bună pentru capitalizare. În același timp, lucrăm și cu organizațiile de creditare internaționale, care ne oferă bani pe termen lung.
În prezent, portofoliul nostru de creditare constituie 17 milioane de dolari. Noi am căzut foarte tare. Acesta a fost mai mare, dar, la un moment dat, am ajuns la necesitatea unei politici mult mai prudențiale.
Noi avem întotdeauna un „airbag"
Cum ați activat în perioada de carantină?

Noi practic nu am lucrat. De la mijlocul lunii martie și până în luna iunie, aproape deloc nu ne-am ocupat de creditare. Am avut un regim de lucru la distanță. În oficiu lucrau angajații care recepționau plățile de la clienții noștri. Am lucrat cu clienții noștri pentru a le înțelege problemele, situațiile. În martie-aprilie, toți erau șocați și nimeni nu știa ce va urma. Noi discutam cu clienții despre situația creată, ofeream sfaturi, inclusiv psihologice.

Băncile au declarat atunci că în perioada de carantină au amânat plata ratelor la credite. Dvs. ați propus așa ceva clienților companiei?

Da, noi n-am așteptat să ne spună cineva despre aceasta. Încă până la 15 martie am decis să facem acest lucru, pentru că am înțeles încotro merg lucrurile. Am hotărât să-i susținem pe clienții noștri: am anulat penny, am elaborat o politică de restructurizare și am restructurizat plățile clienților. Zilnic, primeam câte 100 de cereri de acest gen, dacă nu chiar și mai multe. Inspectorii noștri erau la telefoane, răspundeau prin e-mail. Iar noi aveam obligațiuni față de creditorii noștri: și băncile locale, și cele internaționale, inclusiv Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Deci, noi aveam plățile noastre pe care trebuia să le transferăm conform orarului.

Cum ați soluționat această problemă: pe de o parte – nu vă plătesc, pe de alta – dvs. trebuie să plătiți?

Nu toți clienții noștri au încetat să plătească. Au fost dintre cei care continuau să plătească conform orarului, dar au fost și dintre cei care rambursau creditele înainte de termen. Dar ce-i mai important – ținând cont de politica noastră prudențială, noi avem mereu un „airbag". Acesta este necesar anume în astfel de situații. Noi am trecut prin mai multe crize. Ne-am lansat în anul 2006, când era criza cauzată de [embargoul pentru vinuri impus de Rusia]. Cu toate acestea, noi am intrat bine pe piață și ne-am menținut pe ea. Apoi au fost crizele din 2008-2009 și 2014-2015. Am făcut față datorită poziției noastre: e mai bine să lucrăm cu indicatori de creștere și profit mai mici, dar cu un „airbag" bun care ne va permite să depășim orice situație. În 14 ani, noi nu am avut pierderi.

Ați avut cereri pentru credite noi în timpul carantinei?

S-au adresat. Cineva a solicitat credite pe termen scurt, dar noi nu le oferim, de aceea îi orientam spre alte companii. Au fost și solicitări de credite lungi – nu atât de multe, dar au fost. Am acordat câteva credite, înțelegând că acestea sunt întemeiate – era vorba despre proiecte de afaceri. De exemplu, o companie care se ocupă de coaserea și exportul de haine. Această direcție s-a închis, dar agenții economici s-au reorientat foarte repede și au început să coase echipamente speciale de protecție și măști. Aveau atât de multe comenzi, încât a apărut necesitatea utilajelor suplimentare, iar pentru acestea trebuiau bani. Oricât ar părea de straniu, au fost și clienți din domeniul HoReCa, ei fiind afectați cel mai mult. Dar cineva a decis să deschidă localuri suplimentare în format nou: nu e vorba de cafenele și nici restaurante, ci un fel de street-food. Dar aceștia au fost foarte puțini.
Resursele noastre sunt costisitoare
La dvs. rata dobânzii pentru împrumuturi și credite ipotecare este mai mare decât la bănci. De ce?

E firesc să fie mai mare decât la bănci. Noi nu avem acces la resursele care sunt accesibile pentru bănci. Acestea iau bani de la populație (depozite), iar noi luăm credite de la bănci. Creditele ne sunt oferite, dar, totodată, băncile ne consideră concurenți: pentru noi, ratele dobânzilor sunt, de regulă, mai mari decât cele la care se creditează alt gen de afaceri. De aceea, bineînțeles, ratele dobânzilor sunt mai mari la noi decât la bănci. Resursele noastre sunt costisitoare.

Și de ce oamenii vin la dvs.?

La noi, este mai comod pentru ei. Fiecare își găsește propriile avantaje. Dacă nu ar fi fost clienții, nu ar fi fost afacerea. Există situații în care oamenii merg la bancă și cererile lor sunt examinate și câte o lună, iar ei trebuie să plece undeva urgent ori să rezolve o anumită problemă. Noi acordăm credit ipotecar în cel mult două-trei zile, inclusiv analiza situației și deplasarea.

Se pare că acum este un boom al creditelor ipotecare. Cresc și vânzările de locuințe, și cota în aceste vânzări a creditelor ipotecare. Acesta este vreun trend constant sau temporar, provocat de construcțiile în masă ale spațiului locativ și de programul de stat de creditare preferențială „Prima Casă"?

Bineînțeles. „Prima Casă" a influențat piața imobilelor și ipotecile. La noi a fost o cerere foarte mare de locuințe care nu a fost satisfăcută. Inițial, oamenii nu aveau bani, toți au început să plece peste hotare, apoi au apărut banii, dar și mulți au început să se mute din localitățile rurale în oraș sau din orășele în capitală. Iar unii au început să investească în locuințe pentru a le oferi cu chirie.

Dar cred că o asemenea creștere pe piață, ca aceea care a fost, nu va mai fi, aceasta va fi mult mai moderată. Acum oamenii nu prea cumpără locuințe. Sau achiziționează locuințe clasa premium – cei care au bani, sau case la sol ori apartamente foarte ieftine. Agențiile imobiliare s-au plâns că în timpul carantinei, vânzările au scăzut foarte mult. Se pare că acum, piața începe cumva să-și revină. Acest lucru este îmbucurător, pentru că atunci când piața cade, îi demotivează pe toți.

Care sunt cerințele dvs. față de creditele ipotecare – sunt mai puțin stricte decât la bănci sau nu? La bănci, dacă nu este vorba despre „Prima Casă", prima rată trebuie să constituie cel puțin 30%, iar rata lunară pentru ipotecă nu trebuie să depășească o jumătate din venitul familiei. La fel, pentru bănci contează ca solicitantul de ipotecă să aibă venit „alb", iar locuința pe care o cumpără să nu aibă probleme și datorii.

La noi, cerințele nu se deosebesc prea mult. În unele lucruri, noi putem fi mai loiali, dar în ce privește evaluarea imobilului, condițiile sunt foarte stricte, deoarece știm că în acest caz, trebuie să avem o abordare competentă. Pentru că dacă imobilul este supraestimat, apar probleme.
Noi acordăm credit ipotecar în cel mult două-trei zile, inclusiv analiza situației și deplasarea.
Lucrăm mult și atent cu fiecare client
Care domenii ale afacerilor se creditează acum cel mai mult și care, dimpotrivă, au cedat?

A cedat, desigur, HoReCa – cafenelele, restaurantele, hotelurile – acum nu sunt turiști. Dar totodată, bucură faptul că a început să se dezvolte turismul local. Oamenii doresc să plece, să se odihnească și descoperă pentru ei locuri frumoase, interesante aici, în Moldova. Datorită acestui lucru, afacerile și acea parte a HoReCa, care nu era atât de solicitată, au oportunitatea de a se dezvolta. La fel, a cedat foarte mult businessul ce ține de organizarea nunților și a altor evenimente, la fel ca și transportul și ramurile ce țin de consumul intern. Cei care au lucrat pentru export au rămas la același nivel. Noi am efectuat un sondaj printre clienți și 80 la sută dintre ei au comunicat că afacerea lor a fost afectată, vânzările s-au redus. De menționat că s-au redus vânzările chiar și în domeniul farmacologiei și a comerțului cu medicamente.

Care este cota celor care nu achită ratele pentru credite?

Până la criză, erau 6-7%. Acum sunt aproape 14-15%.

Cum lucrați cu astfel de clienți?

Comunicăm, vedem cum putem ajuta: poate fi vorba despre structurizare, amânare sau anulare a plăților. Lucrăm mult și atent cu fiecare client. Pentru că dacă există măcar cea mai mică posibilitate de a-l salva, noi facem asta.
Piața le pune întotdeauna pe toate la locul lor
În ce privește băncile, statistica este cât de cât transparentă: portofoliul de creditare comun al acestora constituie 41 miliarde de lei. Care este portofoliul organizațiilor de creditare nebancară?

Este de aproape 11 miliarde de lei [conform datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare].

FMI propune reformarea pieței organizațiilor de creditare nebancară – să fie transferate sub controlul Băncii Naționale. Ce părere aveți despre această idee?

Noi suntem jucători. Cum ne vor spune, așa vom lucra. Mă îndoiesc că putem cumva să influențăm în acest sens. Și iarăși, este important, cum va vedea regulatoriul această piață și va înțelege diferența dintre bănci și organizațiile de creditare nebancare și rolul fiecăruia dintre aceste sectoare. Dacă înțeleg corect acest lucru și promovează o politică de reglementare corectă, nu contează cine este regulatoriul.

Dar care este diferența dintre o bancă și o organizație nebancare și care este rolul lor?

Rolul organizațiilor de creditare nebancară este de a lucra cu clienții nebancari. Noi lucrăm cu clienți mult mai riscanți, mai dificili, pe care e mai greu să-i găsești. Îi creștem [educăm], iar după aceasta ei pleacă la bănci. Noi suntem o trambulină pe care clientul crește. De asemenea, lucrăm cu mijoacele proprii sau cu cele împrumutate și nu luăm bani de la populație. Din partea noastră, în acest sens nu sunt riscuri, deci, dacă o organizație nebancară va da faliment, populația nu va avea de suferit.

O asemenea idee apare periodic – să se permită organizațiilor de creditare nebancară să ia bani de la populație.

Așa cum apare, această idee așa și moare. Pentru că și FMI, și Banca Națională sunt împotrivă.

În viziunea dvs., aceasta este o idee bună?

Piața încă nu este pregătită. Aici trebuie să fie o reglementare foarte strictă. Fie îți dorești o piață liberală și să crești și atunci îți riști banii proprii, fie trebuie să te supui unor reguli stricte.

Credeam că dacă vor permite organizațiilor nebancare să primească depozite de la populație, pe de o parte, vor apărea piramide, iar pe de alta, oamenii vor avea posibilitatea să-și dea banii cu dobânzi mai mari decât în bănci.

Eu nu cred așa. Va fi o distribuție de piață, iar piața este mereu reglementată. Da, la început, probabil, va fi o dobândă mult mai mare, dar din cauza concurenței, pentru a supraviețui, organizațiile de creditare vor fi nevoite să scadă aceste rate și ratele dobânzii. Piața le pune întotdeauna pe toate la locul lor.
Rolul organizațiilor de creditare nebancară este de a lucra cu clienții nebancari. Noi lucrăm cu clienți mult mai riscanți, mai dificili, pe care e mai greu să-i găsești. Îi creștem, iar după aceasta ei pleacă la bănci.
În prezent, noi avem 170 de organizații de creditare nebancară
În ultimii cinci ani, piața organizațiilor de microcreditare și a celor nebancare a crescut foarte mult. De ce?

Pentru că piața a fost foarte mică și a permis să fie acceptați jucători noi. În prezent, noi avem 170 de organizații de creditare nebancară. Desigur, nu toate acestea sunt active și nu toate au volume mari, dar, dacă e să ne referim la top-15, aceștia sunt niște jucători serioși. Acest lucru a permis și jucătorilor externi să intre pe piață, dar și investitorilor autohtoni.

Dar dezvoltarea acestei piețe a fost cumva influențată de înăsprirea cerințelor față de activitatea băncilor după furtul miliardului, inclusiv de condițiile privind acordarea creditelor?

A fost influențată, dar pe termen scurt. Pentru că, dacă e să vedem structura organizațiilor de creditare nebancară, este destul de mare cota celor care se ocupă de credite de consum pe termen scurt. Portofoliile lor sunt cele mai mari. Dar sunt și jucători care lucrează cu businessul, creditează achiziția de automobile ș.a. Înăsprirea cerințelor față de bănci a fost determinată în special de creditarea businessului.

Compania dvs. a elaborat o propunere specială pentru femeile de afaceri, iar dvs. ați condus anterior Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova. Cum credeți, femeile de afaceri se confruntă cu problema sexismului?

Acest program pentru femeile de afaceri încă funcționează la noi și el este foarte activ. Se adresează destul de multe femei. Acest lucru mă bucură mereu, pentru că eu am susținut mereu antreprenoriatul femeilor. Consider că femeile au potențial, dar în virtutea tradițiilor, se considera că femeia trebuie să se ocupe mai mult de familie. Dar dacă ea are calitățile și ideile necesare, de ce să nu i se ofere oportunitatea de a se dezvolta și de a se afirma? Noi încercăm să susținem astfel de femei.

Cred că aceasta [sexismul în afaceri] este deja în trecut. Deși, probabil, mai sunt unele situații. Dar acum e firesc ca femeile să dețină și întreprinderi mari, și companii mici. Și mentalitatea se schimbă.

În opinia dvs., cum se va dezvolta piața organizațiilor nebancare și de microcreditare?

Eu cred că ea se va dezvolta. S-ar putea să nu fie o dinamică atât de mare a creșterii. Pentru că atunci când piața nu era saturată, ea nu avea unde crește, iar acum ea atinge deja un anumit punct al saturației sale. Va fi o dezvoltare datorită unor indicatori mult mai calitativi, companiile vor apărea cu produse noi. Și noi acum lucrăm asupra unui produs nou pentru antreprenori și începem să-l implementăm. Va fi un nivel de deservire mult mai înalt, vor fi utilizate tehnologii financiare.

Dar poate fi prognozată creșterea pieței?

Cred că va fi o creștere de aproape 10% anual.
Acesta este cel de-al șaptelea text din seria de interviuri NM cu antreprenorii despre business în epoca coronavirusului. Vă mai sugerăm să citiți:
Text: Nicolai Paholinițchi
Prezentare: Cristina Demian
Foto/Video: Igor Cecan

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: