«Nu a fost sex cu ea – nici benevol, nici forțat». Gheorghe Petic vorbește despre viol, contrabandă, închisoare și pește congelat
Full Article 21 minutes read

«Nu a fost sex cu ea – nici benevol, nici forțat». Gheorghe Petic vorbește despre viol, contrabandă, închisoare și pește congelat

Cazul lui Gheorghe Petic, activist al Partidului «Platforma Demnitate și Adevăr», locotenent-colonel în rezervă, a devenit unul dintre cele cu cea mai mare rezonanță din acest an. După ce a făcut dezvăluiri despre schemele de contrabandă de la vamă, împotriva sa a fost deschis un dosar despre viol. Au urmat nouă luni de închisoare și decizia Curții de Apel de a transmite cazul spre reexaminare. Petic a fost eliberat în sala de judecată. Într-un interviu acordat pentru NM, el a spus dacă a cunoscut-o pe femeia care l-a învinuit de viol, ce a demonstrat expertiza «părului, pielii și spermei», de ce nu a vorbit imediat despre contrabandă și de ce a adus la ședința de judecată pește congelat.

«Eram convins 99% că voi fi eliberat»

Cum vă simțiți la libertate?

Încerc să mă obișnuiesc, deși am coșmaruri. Încerc să înțeleg problemele la care am rămas în urmă [în cele nouă luni de închisoare]. Citesc presa, articole de pe internet, aflu ce e cu economia noastră, urmăresc politica, încerc să comentez. Cel mai mult aștept să fie numit procurorul general.

De ce?

Pentru că fără el, eu nu pot obține dreptatea. Iar după numirea lui, eu voi fi unul dintre primii care îi va solicita audiență. Este foarte important pentru mine, pentru familia mea și pentru avocatul meu, ca eu să-mi demonstrez dreptatea. Pentru că este vorba nu doar despre onoarea mea, dar și despre onoarea familiei mele.

Cu două zile înainte de eliberarea dvs., ați ieșit afară, în timpul ședinței de judecată, și ați început să strigați «Libertate!» și ați declarat că nu vă veți întoarce la închisoare. Ce-a fost?

La ședința din 17 iulie, eram sigur 99% că voi fi eliberat. Eu înțelegeam ce s-a întâmplat în țară până la 7 iunie, dar nu înțelegeam ce se întâmplă după 7 iunie (după crearea noii coaliții de guvernământ. – NM). Eu am venit la judecătorie cu speranța că judecătorul va spune că dosarul lui Petic este fabricat, pentru că erau argumente [pentru această concluzie]. Am venit cu această speranță, însă magistrata a refuzat să mă elibereze. Iar eu știam că peste câteva zile, ea va pleca în concediu până în luna octombrie. Deci, aș fi fost nevoit să mai stau în pușcărie încă trei luni. Este foarte greu psihologic și eram dezamăgit: guvernarea s-a schimbat, cei care au uzurpat puterea în stat au fugit, iar tu rămâi într-o justiție capturată.

Nici prin gând nu mi-a trecut să fug din sala de judecată. Desigur, astăzi nu aș fi procedat la fel. Dar atunci m-am oprit, le-am mulțumit oamenilor pentru faptul că timp de nouă luni, au venit la ședințele de judecată în dosarul meu. [În orice caz], eu m-aș fi întors, desigur. Vicepremierul, șeful MAI Andrei Năstase este prietenul meu. Nu mi-aș fi iertat dacă i-aș fi făcut probleme.

Dar Năstase v-a spus ceva despre acest episod?

Nu a spus nimic despre acest episod, pur și simplu m-a rugat ca pe viitor să fiu foarte atent.

«În acest apartament au găsit 68 de fire de păr, niciunul nu este al meu»

Afirmați că dosarul dvs. este politic și acest lucru, în opinia dvs., este confirmat de modul în care se comportau anchetatorii și procurorii. Presa a scris mult despre cazul dvs., dar de fapt, se știe foarte puțin despre aceasta. De exemplu, se știe că femeia care, în dosar, este victimă, afirmă că vă cunoșteați. O cunoșteați?

Mi-o amintesc, dacă nu mă înșeală memoria. Ea lucra în organele de drept din Ungheni (NM nu dezvăluie locul de muncă și funcția presupusei victime din considerente etice). Poate că am și văzut-o, dar nu o cunoșteam personal. În anii 2011-2012, eram șef de catedră la Colegiul Național al Poliției de Frontieră din Ungheni și noi adesea aveam traininguri comune cu angajații (de la locul de muncă al presupusei victime. – NM). Mi-o amintesc [la acele traininguri], dar nu pot afirma 100%. Iar dacă eu o cunosc, miroase a viol?

Ați avut sex cu ea?

Să încep așa. Am o soție frumoasă, sunt educat cu respect față de sexul feminin, pentru că eu nu am frați, dar am patru surori. Iar la întrebarea dvs. voi răspunde în felul următor: rog Procuratura Generală și instanța de judecată să facă publice toate dovezile care, în viziunea lor, demonstrează că a fost sex. În dosar sunt rezultatele expertizei legale, de la mine și de la ea s-a preluat totul – epiteliu de sub unghii, fire de păr, ADN, sânge, spermatozoizi. Automobilul criminaliștilor era la Ungheni de dimineață, ei așteptau acest viol. Eu rog ca site-ul dvs., alte instituții media, activiștii civici să ceară ca procurorii să facă publice rezultatele acestei expertize.

Dvs. ați văzut aceste rezultate?

Le-am văzut. În acest apartament, au găsit 68 de fire de păr, niciunul nu era al meu. La fel e și cu amprentele digitale: au luat 20 de probe, niciuna nu era a mea.

Este vorba despre apartamentul în care, în versiunea anchetei, a avut loc violul?

Da. Apare întrebarea, unde sunt amprentele digitale ale mele? Pentru că reprezentanții acuzației spun că acolo a fost nu [un simplu] viol, dar un viol dur. Acolo eu rupeam tricouri și tot așa.

«Nu a fost sex cu ea – nici benevol, nici forțat». Gheorghe Petic vorbește despre viol, contrabandă, închisoare și pește congelat

Foto: NewsMaker

Dvs, spuneți că în anul 2011, posibil, v-ați văzut cu presupusa victimă la un training în colegiu. Dar violul când a fost, potrivit spuselor ei?

Conform versiunii anchetei, violul a fost în aceeași zi în care am fost arestat. Am fost reținut vineri, 12 octombrie 2018, la ora 16:00. Sunteți primii din toată presa cărora le vorbesc despre aceasta. Cu exact o lună înainte de acest caz, am fost chemat la Direcția generală urmărire penală din Chișinău, pentru a depune mărturii în alt dosar penal. În subsol mă aștepta Alexandru Larionov, fostul meu coleg de academie. Pe atunci, el era secretar de stat la MAI. El nu era întâmplător în acel subsol. Prin el, mi s-a transmis că [șeful de atunci al MAI Alexandru] Jizdan îmi cere să plec din țară până la 1 martie 2019 [până la încheierea alegerilor parlamentare]. Și dacă nu voi pleca, voi fi pedepsit aspru. Eu am spus să i se transmită lui Jizdan că el trebuie să fugă, nu eu. Era 11 septembrie 2018.

Cu o săptămână până a fi arestat, am fost la o nuntă la Chișinău. Se pare că îmi ascultau telefonul și mă urmăreau (urmăreau locul după semnalul telefonului mobil. – NM). Atunci, colaboratorii direcției a 5-a [a Inspectoratului național de investigații al Inspectoratului General de Poliție] mi-au spus că doresc să mă vadă. Eu le-am zis că sunt la nuntă. Iar ei îmi spun: păi, sunteți la Chișinău și noi putem să ne întâlnim. Ne-am întâlnit lângă magazinul Supraten. Mi-au spus că mai am o săptămână pentru a pleca din țară până la alegeri.

Ce e cu apartamentul în care, potrivit anchetei, a avut loc violul?

Eu nu știu despre ce locuință este vorba, nu am fost acolo. Domnul Jizdan și [fostul procuror general Eduard] Harunjen susțin că sunt unele materiale video. Ei spun că este apartamentul acelei femei și că este o înregistrare video [cu mine]. Eu nu am văzut-o la judecată.

Dacă e să concluzionăm, ați fi putut să vă intersectați, mai devreme, cu această femeie, dar nu v-ați cunooscut și sex cu ea nu ați avut?

Nici nu poate fi vorba despre sex, nici măcar contact nu a fost. Pentru că dacă într-adevăr ar fi vreo înregistrare video despre care vorbesc procurorii, ei ar fi folosit-o neapărat în campania electorală împotriva Partidului DA din care fac parte. Ei folosesc orice în campania electorală. Și cu [ex-premierul Vladimir] Filat au fost video-uri, și cu alții. Dacă ar fi fost o înregistrare cum intru în locuință, ies din ea, mă aflu undeva aproape de casă, ei ar fi folosit toate acestea. Nu împotriva mea, ci împotriva DA.

«Ceea ce se întmplă la frontieră e groaznic»

Logica procuraturii: dacă publicăm aceasta, va fi dezvăluită identitatea victimei, iar acest lucru este delicat.

Dar victima și așa e cunoscută la Ungheni. Numele ei este (numele victimei nu este dezvăluit din considerente etice. – NM). Eu nu-i port pică. Eu am pretenții față de Jizdan, Harunjen, procurorul din Ungheni. O sută de procente că ea a fost bine cointeresată, apropo, cu bani din contrabanda cu țigări. La nivel central, această înscenare [cu violul] a fost coordonată de Harunjen și MAI. La nivel local – de Petru Gherasimov, reprezentant al guvernului la Ungheni. Eu garantez că [presupusa victimă] a ridicat o sumă mare de bani și aceștia sunt anume din contrabandă.

De ce anume din contrabandă?

Ceea ce se întâmplă la frontieră e groaznic. Folosindu-și resursele administrative și structurile de forță, partidul politic [Partidul Democrat], transporta țigări, pe căi bătătorite anterior, din Moldova în România și mai departe [în UE]. La 1 iunie 2018, am primit o informație precum că la frontieră va fi contrabandă cu țigări. N-avea sens să transmit această informație structurilor de forță din Moldova. Eu am transmis-o poliției de frontieră din România, acolo e mult mai dur. În aceeași seară, românii au reținut un TIR întreg cu țigări de marca Ashima. Cei care însoțeau această contrabandă au reușit să sară în apă [în râu] și să se întoarcă. Ea era protejată de grupuri mobile ale poliției de frontieră.

Atunci ați vorbit public despre contrabanda cu țigări și despre faptul că ea era «acoperită» de Jizdan. Dar și cerința dvs. față de Jizdan – de a oferi dovezi – este foarte clară.

Când i-am rugat pe jurnaliști să-l întrebe pe Jizdan, dacă a fost contrabandă de pe 1 pe 2 iunie 2018, el a spus că nu a fost. Peste câteva săptămâni, un colaborator de la secția cadre a poliției de frontieră mi-a transmis un ordin despre pedepsirea câtorva șefi mari ai poliției de frontieră din Ungheni – Andrei Sinițchi, Serghei Lungu. Ei au primit mustrare aspră pentru faptul că nu au luat măsurile necesare, iar în România a fost descoperită contrabanda cu țigări.

Acesta nu este un caz unic, dar dvs. afirmați că Jizdan «proteja» contrabanda din anul 2009.

Jizdan a preluat schemele de contrabandă de la fosta guvernare.

De la cine? De la liberal democrați?

Eu nu știu, se zvonea că această schemă funcționa încă din anul 2009. Cine supraveghea mai devreme, putem doar să presupunem. Însă în anul 2016, când a venit această guvernare, ei spuneau că acest «coridor» de contrabandă nu mai există. Cu mare părere de rău, ei au preluat aceste scheme, le-au modernizat puțin și le-au lansat la maximum. Pot spune doar că până în anul 2009, nu era așa ceva. Eu nu sunt mare simpatizant al acelei guvernări, dar nu era așa ceva.

Vreau să vă mai întreb o dată, pentru a pune punct subiectului legat de sex. Vă cunoșteați cu presupusa victimă?

Nu.

Dar dvs. spuneați că ați fi putut să vă intersectați cu ea și chiar ați presupus și când anume.

Din anul 2011, au trecut opt ani. Acum, eu pot afirma cu certitudine că această persoană, oricine ar fi ea, îmi este necunoscută. Nu am cunoscut-o, nu am avut sex cu ea – nici benevol, nici forțat.

«El mă ruga, mă amenința să plec din poliția de frontieră»

Să revenim la contrabandă. Ați activat mulți ani în poliția de frontieră, ați fost promovat până la gradul de locotenent-colonel. Însă despre contrabandă ați vorbit abia în anul trecut. De ce ați tăcut atâția ani?

În anul 2015, mi s-a propus o funcție bună – adjunct al șefului poliției de frontieră. Pentru că am absolvit două academii de profil și îmi cunosc munca. La prima întrevedere cu cei care mi-au propus funcția, am acceptat, pentru că fiecare ofițer își dorește să crească.

Cu cine v-ați întâlnit atunci?

Cu oammeni din anturajul lui Veaceslav Platon. Așa s-au prezentat ei. Eu nu l-am văzut pe Platon niciodată în viață, însă oamenii așa s-au prezentat. Atunci pleca guvernul [Iurie] Leancă și venea guvernul [Chiril] Gaburici. La prima noastră întâlnire, eu am acceptat, iar la cea de-a doua, ei mi-au spus că trebuie să controlez câteva «coridoare» la hotarul moldo-român de transportare a țigărilor. Pentru că partidele politice, de regulă, există din acești bani. Eu am refuzat și am plecat la o acțiune de protest a Platformei DA. Eu știam că pun cruce pe cariera mea și știam că mă vor teroriza. Mă teroriza Dorin Purice, fostul șef al poliției de frontieră, actualmente secretar de stat: el mă ruga, mă amenința să plec din poliția de frontieră. Eu puneam multe întrebări, inclusiv despre contrabanda în care participau rudele sale. Verișorul lui este unul dintre transportatorii contrabandei la Ungheni. El este Stanislav Ojog.

La începutul anului 2016, la dispoziția mea a ajuns un CD cu schemele de contrabandă. Acolo erau informații despre cât se transportează, care sunt prețurile, precum și despre faptul că totul este «protejat» de «Dorin». După toate probabilitățile, era vorba despre Purice. Eu am scos acest disc, pentru că altfel, aș fi fost concediat. În luna mai 2016, am fost invitat la comisia disciplinară în care se spunea că eu discreditez poliția de frontieră, pentru că particip la protestele [Platformei DA], în care [cică] nu am dreptul să particip. I-am întrebat, ce doriți de la mine? Mi-au spus: ori te concediezi, ori vei fi concediat pentru discreditare. Am spus că nu voi scrie cerere. Peste câteva ore după ședință, m-au chemat și mi-au spus că am fost retrogradat până la gradul de maior. Atunci am dat CD-ul lui Valentin Fiodorov, adjunct al șefului poliției de frontieră, și i-am spus: înainte de a-mi retrage steluțele, adună-i pe ai tăi și vedeți acest disc. Și am plecat în clădirea de alături. M-au retrogradat.

Și totuși, despre schemele de contrabandă știați demult, dar ați vorbit despre aceasta doar anul trecut.

Da, eu am vorbit despre aceasta anul trecut. Și recunosc: a fost greșeala mea că nu am făcut publică mai devreme această informație și dovezile. Probabil, sunt și eu un pic laș. Recunosc aceasta.

Dar atunci când, totuși, ați decis să vorbiți public despre contrabandă, nu era legat de alegerile parlamentare care se apropiau?

Nu. Năstase, [vicepreședintele DA Alexandru] Slusari, în general, cei din Platforma DA nu știau despre aceasta. Ei au fost șocați când am ieșit și am vorbit despre contrabandă. Și eu nu aveam nicio intenție de a participa la alegeri.

«Grigorciuc striga la Pântea să mă lase în pace»

Timp de nouă luni, ați stat în închisoare în arest preventiv. La una dintre ședințele de judecată, ați adus o pungă cu pește congelat. Așa vă hrăneau în penitenciar sau aceasta a fost un gest?

Eu am stat în trei închisori. La Bălți, ne dădeau pește fiert, 1-2 ori pe săptămână. Peste 2-3 luni de la arestarea mea, am fost transferat la Rezina. Am observat că deținuților li se dădea pește congelat. Eu eram cu un fost polițist, l-am întrebat: Igor, dar de ce vă hrănesc așa? El a spus: da, cui nu-i place peștele fiert, și-l prăjește singur, iar cineva îl sărează și mănâncă pește sărat. Eu am întrebat: și dacă nu este plită, ce-i de făcut? În afară de un plonjor, eu nu aveam nimic. Am rugat odată să nu mi se dea pește congelat. Au încetat. Însă cu două zile înainte de acea ședință de judecată. Așa s-a întâmplat că doar cu două zile până la pronunțarea sentinței, ne-au dat câte o porție de pește la doi, pentru o săptămână întreagă – 1-1,5 kg de pește congelat. Era luna martie, noi nu aveam frigider, îl țineam pe pervaz. Peștele s-a dezghețat timp de două zile, iar când mă pregăteam să plec la judecătorie, colegul de cameră mi-a spus în glumă: ia peștele, vei mânca acolo, că altfel, iar vei sta flămând. Și eu m-am gândit – de ce nu? Am luat acest pește. Înainte de ieșirea din închisoare, pachetul este controlat. Iar eu zic: îl voi mânca, eu trebuie să iau prânzul.

Ei, și în fața judecătoriei, am rugat să se ia măsuri ca [în zilele plecării la ședințe] să mi se ofere prânzul. Am spus: dle judecător, mă adresez a 25-a oară către dvs., vă rog să îmi oferiți un prânz cald, apoi am scos peștele și am început să mănânc. Toți au fost șocați.

«Nu a fost sex cu ea – nici benevol, nici forțat». Gheorghe Petic vorbește despre viol, contrabandă, închisoare și pește congelat

Foto: NewsMaker

Ați stat în trei închisori. Cum sunt condițiile de acolo? Unde e mai rău, unde e mai bine?

În închisori e îngrozitor peste tot, dar de două ori e mai îngrozitor dacă ești deținut politic. La Bălți, conducerea și personalul aveau o atitudine umană față de mine. Ei înțelegeau de ce sunt acolo și spuneau că nu ei m-au închis aici. La Rezina, chiar de la venire, au început să-și bată joc, nu lăsau medicul la mine. Dar după materialele din presă, ei au început să se comporte mai bine.

Am fost transferat la Chișinău la 26 martie. În penitenciarul nr. 13 este blocul 3, iar în el – un subsol. Prin acest subsol trec toți cei care nu trebuie maltratați. Acest subsol e plin de mucegai și de șobolani. Acolo e ca în altă realitate, încetezi să mai gândești, ca un drogat. Stai fără ziare, informații, aer. Nu poți să mănânci, să bei, să dormi normal. Acolo, omul este distrus psihologic. Deși, în general, personalul s-a comportat normal. Însă în penitenciarul din Chișinău era un asemenea șef – Igor Pântea. Nu știu de ce, el avea o ură cronică față de foștii militari. În cea de-a 39-a zi de detenție, am rugat să vină un Avocat al Poporului. Acesta m-a salvat.

După vizita Avocatului Poporului ați fost transferat în altă celulă?

Da, m-au transferat într-o celulă vecină cu Filat. La fel, nu întâmplător. El se află într-o celulă pentru o persoană, eu – în alta pentru o persoană. Vis-a-vis era o ușă și o cameră mare, prin care urmăreau să nu ni se transmită nimic.

În celulă pentru o persoană e mai greu să stai decât în una obișnuită?

În cea de o persoană e îngrozitor. Eu am rugat să mi se aducă un om, fie și needucat, numai să comunic cu el. Mi-au refuzat.

Cum vă petreceați timpul?

Îmi ieșeam din minți, la sfârșit dormeam rău. Aveam câteva cărți, câteva ziare pe care le citeam. Aveam un caiet în care scriam ce mi se întâmplă: ce mi-au furat, cum mă numeau, ce a fost la ședința de judecată, că am sunat, că nu am fost lăsat la plimbare. În fiecare zi scriam în acest caiet. Am început să scriu poezioare, sunt câteva poezii în limba română.

În închisoare, aștepți toată ziua noutăți, eu aveam un difuzor mic și așteptam noutăți. Iar cea mai mare sărbătoare e atunci când te scot «la plimbare» în altă încăpere. Timp de o oră, făceam sport, ca să alung starea de negativism.

Ați vorbit despre plitele electrice la care deținuții prăjeau pește. Deținuților li se permite să aibă plită electrică?

Da, plătești separat pentru electricitate și ți se permite o plită electrică și un televizor. Mie mi-au permis cu greu un plonjor. Erau create astfel de condiții încât să îmi ies din minți. Pentru că adesea mă duceau la ședințele de judecată, acolo era presa [deci, nu puteau să mă maltrateze] – cum să mergi la judecată cu vânătăi. De aceea au decis să mă distrugă psihic.

Deci, nu vă maltratau?

Odată m-a bătut chiar Pântea. O dată pe săptămână, din închisoare poți să telefonezi. Eu vorbeam cu un prieten de-al meu și în acel moment vine Pântea, scoate telefonul și începe să mă filmeze. Eu văd asta și spun în receptor: Valeriu, imaginează-ți, astăzi mă păzește însuși domnul Pântea, probabil, transmite video online lui Plahotniuc. În acel moment, Pântea a apăsat brusc pe furca telefonului, discuția s-a întrerupt și eu îi spun: ce-i cu dvs., om sălbatic, lăsați-mă să vorbesc. Doi colaboratori au încercat să mă împingă de la telefon, eu m-am smuls, m-am întors și Pântea [s-a năpustit] asupra mea cu pumnii. Pavel Grigorciuc și Oleg Pruteanu, alias Borman au văzut toate acestea au văzut printr-o fereastră. Pruteanu a spus că poate depune mărturii. Grigorciuc striga la Pântea ca acesta să mă lase în pace.

Deținuții sunt deseori bătuți sau mai mult este aplicată violența psihologică?

Îi bat. A fost bătut crunt David Davitean – i-au frânt mâinile. El a spus că a fost bătut pentru că și-a schimbat depozițiile.

Dar sunt anumite extorcări de bani, șantaje?

Desigur. De exemplu, sunt tarife pentru transmiterea telefonului. În închisoare telefonul nu este permis.

Cât costă aceasta?

Nu sunt la curent. La fel, sunt aduse băuturi alcoolice. Trebuie să plătești dacă vrei o cameră mai bună. Apropo, ultima cameră în care am stat era, se poate spune, din cele de lux. Acolo era boiler cu apă fierbinte, dulap. Până la mine, acolo a stat Vanea Pisateli (Scriitorul). El a făcut reparație. Dar ca să stai în cameră [bună], trebuie să plătești.

Dar dvs. ați încercat să vă înțelegeți cu cineva? Vă doreați, de exemplu, să folosiți un telefon.

Nu, timp de nouă luni, eu nu am văzut telefon mobil. Chiar am uitat cum să te folosești de el. Și nici bani nu am văzut. Deși acolo, se joacă pentru bani. Eu nu consum băuturi spirtoase. Odată, în mod clandestin, am strecurat un steguleț ACUM și câteva exemplare ale Ziarului de Gardă. Stegulețul mi l-au dat prietenii, iar ziarul – avocații, ele nu sunt interzise, dar știam că pot să mi le ia.

Ce intenționați să faceți mai departe? Veți reveni în poliția de frontieră sau veți merge în politică?

În ce privește alegerile locale, noi [Partidul DA] căutăm un candidat bun care ar putea să ne reprezinte. Dacă vor spune că eu sunt candidatul potrivit, nu voi spune nu, însă aceasta în cazul dacă voi fi susținut de conducerea partidului. Dacă vom găsi un alt candidat, eu îl voi ajuta.

***
După ce a fost înregistrat acest interviu, organizația de Partid «Platforma Demnitate și Adevăr» din Ungheni l-a desemnat pe Gheorghe Petic în calitate de candidat la funcția de primar de Ungheni la alegerile locale, care se vor desfășura la 20 octombrie. O decizie finală în acest sens va fi luată după ce candidatura va fi discutată cu Partidul «Acțiune și Solidaritate». Aceste partide, care au participat la alegerile parlamentare într-un blocul ACUM, doresc să desemneze candidați unici la alegerile locale.