foto simbol

O nouă dronă în spațiul aerian al R. Moldova: 15 minute de restricții în sud. S-a îndreptat spre România UPDATE⚡️⚡️⚡️

O dronă a pătruns în spațiul aerian al R. Moldova în dimineața zilei de 24 august. Aceasta a venit din direcția regiunii Odesa. După 14 minute, la ora 06:09, drona a părăsit spațiul aerian al țării și s-a îndreptat spre România. Despre aceasta a anunțat Ministerul Apărării al R. Moldova, care a precizat că spațiul aerian național din zona de sud a fost restricționat pentru o perioadă de 15 minute. De cealaltă parte, Ministerul român al Apărării a anunțat că, în jurul orei 6:00, a detectat semnale intermitente în spațiul aerian al R. Moldova, iar unul dintre semnale a apărut ulterior în județul Galați, România. Două aeronave și un elicopter au fost ridicate de la sol în România pentru monitorizarea situației.

Drona a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova la ora 05:55, a comunicat Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Aceasta a venit din direcția localității Vinogradovka, regiunea Odesa, și s-a îndreptat spre orașul Vulcănești, Găgăuzia. La ora 06:09, drona a fost fixată părăsind spațiul aerian național din direcția localității Pașcani, raionul Cahul, spre România, în proximitatea localității Vădești, județul Focșani.

Potrivit Ministerului Apărării, spațiul aerian național din zona de sud a fost restricționat pentru o perioadă de 15 minute, ulterior fiind redeschis.

Ministerul a precizat că drona este de origine neidentificată și că aceasta a survolat spațiul aerian național în urma atacurilor aeriene din această noapte ale Federației Ruse asupra Ucrainei.

Ministerul român al Apărării a anunțat că, în jurul orei 6:00, sistemul de supraveghere radar al României a detectat semnale intermitente în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul. Unul dintre semnale a apărut ulterior în zona Târgu Bujor, județul Galați. Potrivit Ministerului, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și un elicopter IAR-330 SOCAT au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației. Totodată, la ora 6:12, a fost transmis un mesaj RO-Alert în zona vizată. Ministerul român a precizat că va reveni cu informații în funcție de evoluția situației.

Actualizare: Ministerul român al Apărării a declarat, „referitor la drona detectată în dimineața zilei de luni”, că elicopterul Forțelor Aeriene Române care survolează zona Târgu Bujor-Matca, județul Galați, nu a depistat până în prezent urme de impact și nu a descoperit fragmente sau alte elemente care să indice căderea unui obiect pe teritoriul național. „Alarma aeriană a încetat la ora 8.52, iar cele două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au aterizat în Baza 86 Aeriană de la Borcea”, a adăugat instituția română.

***

Amintim că, înainte de aceasta, ultima dată o dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova sâmbătă, 22 august. Aceasta, preliminar de tip Shahed 138 (Geran 3), a venit din direcția regiunii Odesa, Ucraina. Drona a intrat în spațiul aerian din direcția satului Caplani, raionul Ștefan Vodă. Ulterior, a părăsit spațiul aerian, îndreptându-se spre Ucraina.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: