Parola PPP – Platon, Plahotniuc, Putin. Cum a eșuat dosarul despre coruperea deputaților
Full Article 10 minutes read

Parola PPP – Platon, Plahotniuc, Putin. Cum a eșuat dosarul despre coruperea deputaților

Curtea de Apel Chișinău a anulat sentința în dosarul de rezonanță de acum șase ani despre coruperea deputaților. În acesta erau vizate 750 mii de dolari cash care au fost confiscate, microfoane, „camera cu podeaua de pământ” a unui fost viceministru al afacerilor interne și „prietenii” din Moscova. NM a studiat 54 de pagini ale deciziei de motivare a Curții de Apel și relatează, de ce judecătorii au eliminat toate probele din dosar, nu au recunoscut banii confiscați ca fiind probe și ce atribuție au în acest sens Platon, Plahotniuc, Putin și Acordul de Asociere cu UE.

x

Cum a fost (versiunea anchetei)

Dosarul a fost deschis în luna martie 2014. Acuzați în acest caz erau fostul polițist Vitalie Burlacu și Irina Baglai, o cunoștință de-a sa. În anul 2016, instanța i-a declarat vinovați de tentativă de corupere a deputaților din Coaliția proeuropeană care era atunci la guvernare. În verdictul primei instanțe se menționa despre coruperea a șapte deputați ai Partidului Liberal Democrat (PLDM) și ai Partidului Liberal Reformator (PLR). Însă în partea de motivare a deciziei sunt menționați doar trei deputați.

Подкуп в жанре ХХХ. В опубликованном приговоре по делу о коррумпировании депутатов нет имен

În textul sentinței s-a menționat de câteva ori și faptul că Burlacu a acționat la indicația „unui grup de persoane interesate de instalarea controlului asupra parlamentului Moldovei, în special prin coruperea unor deputați”. Reamintim că evenimentele s-au desfășurat în ajunul semnării Acordului de Asociere cu UE, pe care parlamentul moldovenesc trebuia să-l ratifice.

Din sentință reiese că Burlacu a încercat să corupă deputații prin intermediul lui Ghenadie Cosovan, fost viceministru al afacerilor interne, pe care Burlacu îl cunoștea de când activa la MAI. Burlacu s-a adresat către Cosovan, întrucât acesta era în „relații colegiale” cu Anatol Arhire, deputat PLR.

Potrivit anchetei, Burlacu s-ar fi întâlnit cu Cosovan la 6 martie 2014 și l-ar fi rugat să discute cu Arhire și să-i propună 250 mii de dolari cash (pe atunci, erau 3,4 milioane lei) pentru ca acesta să plece din partid. Burlacu ar mai fi promis „o bursă lunară” de 5 mii de dolari atât deputatului, cât și lui Cosovan, atâta timp cât acesta din urmă va ocupa „funcții importante” în structurile de forță. La fel, ancheta susține că Burlacu intenționa să corupă doi liberal-democrați, având pregătite în acest scop 500 mii de euro pe care Irina Baglai i-ar fi depus într-un safeu închiriat la Energbank.

Din materialele dosarului reiese că după întâlnirea cu Burlacu, Cosovan a decis să se adreseze către organele de drept. În ziua următoare, după prima întâlnire, Cosovan și Burlacu iarăși s-au întâlnit, dar de data aceasta, sub supravegherea Centrului Național Anticorupție (CNA) și a Procuraturii Anticorupție (PA). Irina Baglai a adus banii, iar Burlacu a ieșit după ei dintr-o cafenea în care s-a întâlnit cu Cosovan. După aceasta, Cosovan a dat semnalul convențional și Burlacu și Baglai au fost reținuți.

Ce a spus Cosovan în instanță

Potrivit afirmațiilor lui Ghenadie Cosovan, care a fost martor în acest dosar, Burlacu i-a spus la întâlnirea din 6 martie că „prietenii din Rusia” au spus că „în luna mai 2014, în Moldova va fi un scenariu asemănător cu cel din Ucraina”. Cosovan a spus că acest scenariu presupunea dizolvarea parlamentului și numirea unui nou guvern, iar banii pentru realizarea acestei intenții urmau să fie alocați de către Ambasada Rusiei în Moldova. Cosovan a mai menționat că în cafeneaua în care ei s-au întâlnit, Burlacu a scris pe o foaie numele „unei persoane din anturajul [președintelui Rusiei] Vladimir Putin”. La fel, potrivit lui Cosovan, Burlacu i-a promis că după numirea noului guvern, Cosovan urma să preia conducerea Consiliului Suprem de Securitate.

Cosovan a mai spus că Burlacu i-a comunicat că „prietenii săi” de la Moscova sunt interesați de câțiva deputați, cărora sunt dispuși să le dea câte 250 mii de dolari pentru ca aceștia să plece din coaliție și să nu voteze pentru unele legi despre asocierea Moldovei cu UE. Potrivit lui Cosovan, era vorba despre Anatol Arhire, dar și despre liberal-democrații Ion Butmalai și Alexandru Cimbriciuc.

În aceeași seară, potrivit lui Cosovan, Burlacu l-a contactat pe Skype. Întrucât Cosovan s-a adresat deja către organele de drept, el a înregistrat discuția lor, iar dimineața, a dus înregistrarea la CNA. Acolo i-au dat un microfon și l-au instruit, cum ar trebui să se comporte în timpul celei de-a doua întâlniri cu Burlacu. Cosovan susține că la această întâlnire, Burlacu i-a transmis banii pentru Arhire și a promis că banii pentru ceilalți doi deputați îi va transmite mai târziu. După aceasta, Cosovan a spus „parola” care a fost coordonată cu CNA și ofițerii i-au reținut pe Burlacu și Baglai.

Ce a spus Burlacu

Burlacu a povestit la ședința de judecată o cu totul altă istorie. El a spus că nici nu a auzit despre deputatul Arhire, iar cu Cosovan a lucrat în organele de drept și relațiile lor erau „ca între tată și fiu”. Potrivit lui Burlacu, adesea el îi dădea bani cu împrumut lui Cosovan, și de data aceasta, când s-au întâlnit la cafenea, era vorba despre același lucru: Cosovan dorea să împrumute de la el 250 mii de dolari pe o perioadă un an și alte 50 mii de euro pentru 10 luni.

El a motivat prezența Irinei Baglai la întâlnire prin faptul că aveau de gând să meargă împreună la cumpărături, în ajunul zilei de 8 martie. Potrivit afirmațiilor lui Burlacu, la întâlnirea din 6 martie, el era dispus să-i ofere lui Cosovan 250 mii de dolari, însă acesta a rugat să-i transmită toată sumă (250 mii de dolari plus 50 mii de euro). Burlacu a spus că i-a dat Irinei Baglai banii „spre păstrare”, iar în ziua următoare, el i-a adus lui Cosovan 50 mii de euro și Baglai a adus 250 mii de dolari. Burlacu a mai spus că a convenit cu Cosovan să semneze o recipisă la notar, în ziua următoare.

Burlacu a mai menționat că după reținerea sa, reprezentanții forțelor de ordine au confiscat doar 250 mii de dolari, iar 50 mii de euro așa și au rămas „în buzunarul interior al sacoului lui Cosovan”.

La ședința de judecată, Burlacu a mai spus că după ce a fost reținut, procurorul general Eduard Harunjen l-a forțat să semneze niște declarații în care se afirma că Veaceslav Platon i-a dat bani pentru achiziția băncii. Potrivit lui Burlacu, Harunjen l-a sunat în prezența sa pe Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, și i-a transmis receptorul. Burlacu susține că Plahotniuc încerca să-l convingă să semneze aceste declarații, promițându-i în schimb că-l va elibera. Burlacu zice că a refuzat.

Baglai și Burlacu s-au aflat în arest preventiv timp de 10 luni, iar după aceasta, prin decizia instanței de judecată, ei au fost eliberați sub control judiciar.

Burlacu a depus mărturii în timp ce dosarul său era examinat la Curtea de Apel. El a lipsit la ședințele instanței primare, de aceea a fost anunțat în căutare. La audierile de la Curtea de Apel, Burlacu a spus că s-a ascuns în Transnistria, de unde poliția moldovenească „l-a răpit” în luna noiembrie 2016. El spune că a fost bătut, fiindu-i traumată o mână, l-au legat cu sârmă și l-au adus la Chișinău, unde „l-au aruncat într-o cameră fără ferestre și cu podea de pământ”. A mai spus că venea la el Igor Pântea, directorul penitenciarului nr. 13, care îi cerea să semneze declarațiile împotriva lui Platon. Burlacu mai spune că la închisoare continuau să-l maltrateze. În luna iulie 2017, a fost operat în blocul sanitar al penitenciarului nr. 16. El mai spune că un student din anul cinci i-a administrat anestezia, acesta cerându-i să semneze o hârtie precum că „nu are pretenții față de medic, dacă va deceda”.

 

Cum au fost condamnați Burlacu și Baglai

În anul 2016, instanța primară l-a condamnat pe Vitalie Burlacu la 11 ani privațiune de libertate pentru tentativă de „corupere activă în proporții deosebit de mari în raport cu o persoană care ocupă o funcție de răspundere în stat”, iar pe Irina Baglai – la trei ani privațiune de libertate pentru ascunderea infracțiunii. În anul 2017, la cererea părții acuzării, Curtea de Apel a majorat termenul de pedeapsă pentru Irina Baglai până la opt ani, declarând-o vinovată de complicitate la infracțiune. În luna iulie 2018, Curtea Supremă de Justiție a lăsat în vigoare sentința Curții de Apel.

În anul 2019, Baglai și Burlacu s-au adresat din nou la CSJ. În luna august 2019, CSJ a transmis dosarul spre reexaminare la Curtea de Apel, indicând că „primele două instanțe au admis erori juridice” și, totodată, a dispus eliberarea din închisoare a Irinei Baglai, deoarece în instanța primară nu s-a confirmat implicarea ei în tentativa de corupere a deputaților.

De ce CA a încetat acest dosar

Burlacu a fost eliberat din închisoare în luna iunie 2020, când completul de judecată de la CA condus lui Stelian Teleucă a dispus încetarea urmăririi penale împotriva lui Burlacu și a lui Baglai. La fel, judecătorii au anulat arestarea contului bancar al lui Burlacu. CA a publicat partea de motivare a CA la sfârșitul lunii iulie. Curtea de Apel a motivat noua sentință prin erorile de procedură admise în gestionarea dosarului penal al lui Burlacu și Baglai, dar și la examinarea acestui dosar în primele două instanțe.

Printre altele, în decizia CA se spune că, potrivit Codului de procedură penală, investigația împotriva lui Burlacu și Baglai ar trebui să fie realizată de CNA și nu de procurorul Procuraturii Anticorupție. „Fără să aibă temei legal, procurorul Vitalie Galeru a continuat investigația”, se menționează în textul sentinței. La fel, magistrații CA au decis să excludă din probe înregistrările discuțiilor dintre Burlacu și Cosovan. Magistrații au motivat acest lucru prin faptul că procurorul nu a primit autorizația instanței de judecată pentru aplicarea „mijloacelor speciale de investigație”. Judecătorii au constatat încălcări și în „controlul [de către organele de drept] transmiterii banilor”.

Judecătorii CA au exclus din probe și cele 250 mii de dolari care au fost confiscate în timpul reținerii. Au motivat acest lucru prin faptul că în timpul reținerii, forțele de ordine nu au indicat în protocol, ce fel de bancnote erau la Burlacu și Cosovan (în opinia magistraților, trebuia să fie indicat numărul fiecărei bancnote cu nominalul lor). Confirmarea autenticității acestor bani prin extpertiză, peste câteva zile după reținerea lui Burlacu, dar și faptul că în acest temei banii au fost declarați probe, nu i-au convins pe magistrați.

Din aceeași cauză, judecătorii au exclus din probe 500 mii de euro găsite în caseta bancară a Irinei Baglai. „Este imposibil să stabilim că anume aceste bancnote au fost confiscate la bancă”, se spune în decizia CA.

Magistrații CA au mai indicat faptul că deputatul Arhire a comunicat anchetei că nimeni nu a negociat cu el primirea banilor. În opinia judecătorilor, acest lucru demonstrează că în cazul lui Burlacu, nu poate fi vorba despre „corupere activă”.

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar”, realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului” cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: