parlament.md

Patru promisiuni, nicio inaugurare: socialiștii cer comisie de anchetă în Parlament privind linia Vulcănești–Chișinău

Un grup de deputați ai Partidului Socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon, propune crearea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice lucrările la linia electrică aeriană Vulcănești–Chișinău, respectarea termenelor și motivele pentru care aceasta nu a fost dată încă în exploatare. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat în Parlament pe 4 septembrie.

Potrivit inițiativei, comisia ar urma să aibă șapte membri: un președinte, un vicepreședinte, un secretar și patru membri.

Aceasta va putea solicita documentele necesare, audia persoanele implicate și atrage specialiști, inclusiv reprezentanți ai societății civile. Comisia ar urma să prezinte Parlamentului un raport cu propriile constatări în termen de 30 de zile.

Amintim, lucrările de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău – numită și „linia independenței energetice” – au început în aprilie 2024 și fac parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare de 61 de milioane de euro. Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități. În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

În prezent, energia importată din România nu poate fi direcționată direct către Chișinău, ci trece prin stația MGRES, ceea ce creează riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie va permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară, potrivit autorităților. 

Linia trebuia să fie finalizată încă la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost atunci întârziată de condițiile meteo, explica ministrul Energiei Dorin Junghietu. Noul termen a fost luna martie 2026, după care luna mai, 30 iunie și, în cele din urmă, 27 august. Ultimul termen a fost anunțat, în luna iulie, de premierul Vasile Tofan.

Totuși, pe 21 august, cu doar câteva zile înainte de Ziua Independenței, Ministerul Energiei a anunțat că punerea în funcțiune a liniei Vulcănești–Chișinău se amână din nou, pentru a patra oară în mai puțin de un an.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat atunci că la Stația electrică Chișinău, parte a proiectului, a fost depistată o defecțiune la unul dintre transformatoarele de curent. Echipamentul a fost trimis înapoi la fabrica producătorului din Spania pentru reparații și verificări suplimentare, care ar urma să dureze „câteva săptămâni”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Dezvoltarea Chișinăului este o responsabilitate comună”. Sandu, Grosu și Tofan au felicitat chișinăuienii de Ziua Orașului

Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Vasile Tofan au transmis astăzi, 14 octombrie, mesaje de felicitare cu ocazia Hramului Chișinăului. Oficialii au vorbit despre dezvoltarea capitalei, îmbunătățirea infrastructurii și investițiile în educație, sănătate și drumuri.

Maia Sandu a menționat că, de-a lungul celor 590 de ani de istorie, Chișinăul a devenit locul în care generații de oameni și-au construit viețile. Șefa statului a subliniat că orașul trebuie dezvoltat astfel încât să ofere locuitorilor o calitate mai bună a vieții.

„Trebuie să punem cărămidă peste cărămidă pentru a lăsa copiilor și nepoților noștri un Chișinău european – un oraș mai verde, cu transport public modern, străzi sigure și respect pentru pietoni”, a spus președinta.

Președinta a pledat pentru protejarea patrimoniului istoric și pentru modernizarea capitalei, astfel încât aceasta să fie europeană nu doar prin denumire, ci și prin modul în care este administrată.

La rândul său, Igor Grosu a transmis felicitări locuitorilor capitalei și tuturor celor care sărbătoresc hramul localităților lor. Acesta a afirmat că oamenii își doresc drumuri mai bune, servicii de calitate și condiții decente de trai.

„S-au făcut pași înainte, dar mai avem mult de muncit”, a menționat președintele Parlamentului, care a evidențiat necesitatea consolidării administrațiilor publice locale pentru a transforma orașele și satele în locuri în care oamenii să dorească să rămână și să-și crească copiii.

În mesajul său, Vasile Tofan a amintit că a crescut în Chișinău și a urmărit transformarea orașului de-a lungul anilor. Premierul a descris capitala drept principalul motor al economiei Republicii Moldova și a prezentat investițiile planificate pentru anul 2026.

Potrivit lui Tofan, aproape cinci miliarde de lei sunt direcționate în acest an către Chișinău. Peste patru miliarde de lei sunt alocate școlilor, grădinițelor și altor instituții de învățământ, circa 370 de milioane de lei – infrastructurii rutiere, iar alte 290 de milioane de lei – curților, drumurilor de acces, canalizării și proiectelor din suburbii.

Totodată, investițiile în sănătate realizate în ultimii cinci ani au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, a precizat acesta. Printre instituțiile medicale care au beneficiat de finanțare se numără Institutul de Medicină Urgentă, Institutul Oncologic, Institutul Mamei și Copilului și Spitalul Clinic Republican.

Tofan a mai menționat proiecte precum centura capitalei, construcția de poduri și pasaje, creșe, modernizarea școlilor și dezvoltarea infrastructurii în suburbii.

„Chișinăul este administrat local, dar dezvoltarea lui este o responsabilitate comună. Când Chișinăul crește, crește și Moldova”, a conchis acesta.

Precizăm că astăzi, 14 octombrie, capitala țării noastre marchează 590 de ani de la prima atestare documentară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: