Colaj NM

„Pe Nistru sunt deversări”: Costiuc acuză „tăinuirea” informației. Hajder respinge acuzațiile: „Nu există niciun motiv să faceți panică”

Deputatul și liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a publicat un video din nordul țării, susținând că pe Nistru au loc deversări și a prezentat imagini cu filtre instalate pe râu. El a raportat pete de proveniență necunoscută, cu miros neplăcut, și a acuzat autoritățile că ascund informația. În reacție, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat că, la începutul crizei de pe Nistru, cantități mari de substanțe petroliere s-au scurs în Nistru, iar o parte dintre acestea s-au depus pe maluri, în zonele de liniște sau în zonele cu vegetație. Potrivit ministrului, acum, din cauza creșterii și scăderii nivelului apei, acestea sunt spălate și duse în aval. El a respins afirmațiile potrivit cărora autoritățile ar ascunde informații și a precizat că nu a spus niciodată că toate filtrele de pe Nistru au fost eliminate.

În seara zilei de 10 iunie, Vasile Costiuc a declarat, într-un video publicat pe rețelele de socializare, că „pe râul Nistru sunt deversări”, menționând că este vorba despre pete de proveniență necunoscută, care emană un miros neplăcut. El a spus că se află în satul Unguri, raionul Ocnița, și a prezentat mai multe filtre instalate pe râul Nistru.

Ulterior, deputatul a acuzat autoritățile că „tăinuiesc” informația și a cerut explicații de la ministrul Mediului și de la premier, întrebând ce reprezintă acele pete și de ce au fost instalate filtrele respective.

„80% din populația Moldovei se alimentează din râul Nistru. Ce ascundeți domnilor? Ce fel de pete sunt aici? (…) Ce se întâmplă pe Nistru? (…) Mâine o să-l chemăm la raport pe domnul ministru, să vedem ce ascund ei”, a adăugat Costiuc.

Gheorghe Hajder a respins afirmațiile potrivit cărora autoritățile ar ascunde informații. „Domnule deputat, ne liniștim. Nu există niciun motiv să faceți panică sau să declarați că Ministerul Mediului sau Guvernul ar ascunde ceva. (…) Nu am spus niciodată că am eliminat toate filtrele de pe Nistru. Sigur, nu mai avem atât de multe cum am avut la începutul crizei”, a comunicat Hajder.

În continuare, ministrul a explicat că, la începutul crizei de pe Nistru, cantități mari de substanțe petroliere s-au scurs în Nistru, iar o parte dintre acestea s-au depus pe maluri, în zonele de liniște sau în zonele cu vegetație. „Iar astăzi, din cauza creșterii și scăderii nivelului pe Nistru, ele sunt spălate și duse în aval, adică în vale. Noi suntem obligați ca, atâta timp cât se mai văd chiar și mici urme de petrol, să avem câteva filtre pentru a fi extrase din Nistru”, a adăugat Hajder. Potrivit lui Hajder, filtrele ar putea rămâne amplasate de-a lungul Nistrului timp de câteva săptămâni sau chiar luni, „pentru a ne asigura că și cea mai mică urmă de petrol este extrasă”.

Oficialul a dat asigurări că sunt efectuate teste de laborator privind calitatea apei, iar rezultatele arată că aceasta este bună și nu prezintă niciun pericol.

Amintim că, în martie, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză ecologică pe râul Nistru. În amonte de Naslavcea au fost depistate pete uleioase, iar din cauza poluării autoritățile au suspendat temporar activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți. Alimentarea cu apă a fost întreruptă în mai multe localități din nordul țării.

Analizele efectuate de Agențiade Mediu au indicat prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Conform instituției, aceștia sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, precum benzina sau motorina.

Poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian asupra infrastructurii hidroenergetice din Cernăuți. Kievul susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.

Procuratura Generală a pornit un proces penal pe marginea cazului.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest față de poluarea Nistrului. Misiunea diplomatică rusă a catalogat acuzațiile Chișinăului ca fiind „pripite” și „nefondate”. Instituția a declarat că nu ar exista dovezi care să demonstreze implicarea Moscovei în incidentul ecologic.

Recent, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate despăgubiri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: