Procuratura Generală explică de ce a refuzat să inițieze proceduri penale în baza a 21 de denunțuri formulate de ANI
Full Article 3 minutes read

Procuratura Generală explică de ce a refuzat să inițieze proceduri penale în baza a 21 de denunțuri formulate de ANI

Procuratura Generală (PG) a venit cu o reacție la nemulțumirile exprimate de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) față de refuzul procurorilor de a iniția cauze penale în baza a 21 de denunțuri în care sunt vizați deputați, procurori, un primar și funcționari publici. În cadrul unui comunicat de presă publicat pe 8 iunie, reprezentanții PG menționează că dezacordul față de deciziile emise de procurori pot fi contestate în instanța de judecată.

Procuratura dă asigurări că este deschisă pentru cooperare cu toate instituțiile statului, societatea civilă și mass-media în măsura în care îi permit competențele în interesul anchetelor.

„Toate actele ANI au fost și sunt examinate de procurori conform procedurilor legale, iar dezacordul față de deciziile emise de procurori sunt pasibile a fi contestate în modul stabilit de lege. Despre principalele carențe și abateri la întocmirea actelor procedurale de către inspectorii de integritate, Procuratura Generală va informa suplimentar, după generalizarea și analiza practicii de urmărire penală la subiect”, se arată în declarația PG.

Reacția vine după ce, pe 7 iunie, ANI a publicat un comunicat de presă prin care semnalează despre refuzul procurorilor de a iniția proceduri penale în baza a 21 de denunțuri în care figurează deputați, procurori, un primar și funcționari publici, inclusiv cu  statut special.

În cadrul controalelor efectuate pe numele acestor subiecți, ANI a sesizat Organele Procuraturii despre bănuielile rezonabile cu privire la aspectul îmbogățirii ilicite și falsului în declarații. Totuși, procurorii nu au dat curs la opt dosare pe subiectul falsului în declarații, care au fost admise de către cinci procurori, verificați de ANI. Iar, în alte patru dosare remise spre examinare procurorilor vizează aspectele privind îmbogățirea ilicită în care figurează un fost deputat din Parlamentul Republicii Moldova, un funcționar public cu statut special, un primar și un funcționar public.

Printre motivele invocate de procurori se enumeră lipsa elementelor componente ale infracțiunii, expirarea termenului de examinare (de decădere/de prescripție) sau contestarea actelor de constatare de către subiecții de control în instanța de contencios administrativ.

Totodată, alte opt cauze au fost suspendate de către procurori, după ce ANI a semnalat cazuri de îmbogățire ilicită și  fals în declarații, în care sunt vizați trei deputați din Parlamentul Republicii Moldova, un președinte de raion și un conducător de instituție de stat. la fel și un caz de abuz în serviciu, săvârșit de un funcționar public cu statut special a fost suspendat. Și de această dată organele penale au motivat că nu pot examina demersurile ANI, deoarece actele de constatare ale ANI nu sunt definitive în instanța de judecată.

„Este regretabil că în demersurile sale instituția noastră se confruntă cu standarte duble în deciziile luate de organele penale. Principalul obiectiv al instituției noastre este de a-și îndeplini onest misiunea, însă, în condițiile acestor impiedimente, inclusiv abordările divergente ale factorilor de decizie din alte instituții anticorupție, scopul de prevenire și combatere a corupției în Republica Moldova ar putea fi compromis”, au menționat reprezentanții ANI și au anunțat că intenționează să invite Procuratura Generală într-o ședință tehnică de lucru în scopul identificării unor soluții viabile și legale pentru problemele semnalate.

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: