Максим Андреев, NewsMaker

Summit-ul european, fără Erdogan. De ce președintele Turciei a refuzat să vină în Moldova?

Președintele recent reales al Turciei, Recep Tayyip Erdogan nu participă la summit-ul Comunității Politice Europene, care se desfășoară în Moldova în data de 1 iunie. Anterior, participarea acestuia a fost anunțată, însă pe 31 mai s-a comunicat că Erdogan nu va veni la summit.

Publicația Politico a anunțat prima că Erdogan nu va veni la summit. Ulterior, informația a fost confirmată oficial.

Recep Tayyip Erdogan a fost reales în funcția de președinte al Turciei în data de 28 mai. Administrația sa a publicat ulterior lista liderilor care l-au felicitat cu victoria obținută. În listă figurează bașcanul în funcție al Găgăuziei, Irina Vlah, dar președinta Maia Sandu lipsește.

E puțin probabil ca acest fapt să-l fi determinat pe Erdogan să nu participe la summit-ul european.

Politologa Angela Colațchi consideră că Erdogan ar fi avut câteva motive pentru a nu se prezenta la summit, dar că niciunul dintre acestea nu ar avea legătură cu Moldova.

Primul motiv posibil – acordul dintre Armenia și Azerbaidjan

Cu câteva zile înainte de summit, presa a vehiculat informația precum că în Moldova va fi semnat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, care va pune punct conflictului din Carabahul de Munte, ce durează deja de zeci de ani. Informația, însă nu a fost confirmată oficial și nu se știe cu exactitate dacă acest acord va fi sau nu semnat în timpul summit-ului. Dar cu siguranță că acest subiect va fi discutat.

Colațchi crede că refuzul lui Erdogan de a participa la forum ar putea avea legătură cu detaliile din culise privind acest acord, dar și cu rolul Rusiei în acest caz. „Foarte multe detalii nu sunt dezvăluite. Posibil că Turcia și Rusia nu au ajuns încă la un consens pe acest subiect. Semnarea acordului în prezența lui Erdogan ar fi putut indica faptul că pacea este încheiată sub patronajul Turciei. Asta ar putea nemulțumi Federația Rusă”, spune experta.

Al doilea posibil motiv – unul formal

Colațchi mai crede că ar putea exista o explicație simplă pentru absența lui Erdogan: „El a fost reales recent și acum Erdogan se concentrează în mare parte pe problemele interne ale Turciei și mai puțin pe politica externă”.

Al treilea posibil motiv – contradicțiile din NATO

Potrivit Angelei Colațchi, refuzul lui Erdogan ar putea avea legătură și cu contradicțiile din interiorul NATO. Turcia blochează aderarea Suediei la NATO din cauză că Stockholmul sprijină organizația paramilitară „Partidul Muncitorilor din Kurdistan”. Suedia nu extrădează în Turcia zeci de oameni pe care Ankara îi suspectează de legături cu grupări kurde ilegale și de tentativa de lovitură de stat din 2016.

„Absența lui Erdogan de la summit ar putea fi un mesaj pentru NATO: el nu vrea să se întâlnească cu suedezii”, crede Colațchi.

***

În data de 1 iunie 2023, în Moldova are loc un eveniment fără precedent din istoria țării. Aproape 50 de șefi de stat, prim-miniștri și oficiali europeni au venit în Moldova pentru a participa la summit-ul Comunității Politice Europene, care se desfășoară la castelul MIMI  din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, la aproximativ 35 de kilometri de Chișinău.

Unele schimbări privind componența oaspeților au fost raportate în ultimul moment. Astfel, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a refuzat să vină la forum, în schimb, printre primii la summit a venit președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, participarea căruia nu a fost anunțată din timp din motive de securitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: