În contextul situației tensionante din regiune, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a spus că cetățenii trebuie să fie alerți, dar nu panicați. Șefa statului a mai declarat că Republica Moldova este o țară pașnică și nu-și dorește implicarea în conflicte externe.
„Există un risc foarte mare de război în regiune, iar moldovenii trebuie să fie alerți, dar nu panicați. Dacă analizăm declarațiile care se fac la nivel de alte țări, există riscuri foarte mari. Sperăm că aceste riscuri nu se vor materializa și că se va găsi o soluție diplomatică. Nu putem exclude scenariul cel mai prost – acțiuni militare”, a declarat Maia Sandu, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.
Președintele a mai spus că autoritățile sunt obligate și examinează toate riscurile cu probabilitate mai mică sau mai mare pe care le fac instituțiile – „avem această evaluare și pe opțiunile foarte proaste și mai puțin proaste”.
Șeful statului a declarat că a avut o ședință în contextul acestei probleme. „Încercăm să elaborăm de la zero protocoale pentru toate situațiile. Sperăm foarte mult și vedem că se depun eforturi la nivel internațional că nu se ajunge la scenarii foarte proaste. Lucrăm pentru a nu ajunge la situații mai puțin plăcute”, a declarat Maia Sandu.
Totodată, președintele țării recunoaște deschis că Republica Moldova este vulnerabilă pe mai multe dimensiuni, dar se ține cont de resursele disponibile pentru a fi luate decizii și a venit cu un sfat pentru toți moldovenii.
„Aș vrea ca toți cetățenii să fie alerți, dar nu panicați. Există șansa unei soluții diplomatice. Ce înseamnă să fie alerți? Să știe că există aceste riscuri, să ne informăm din surse credibile pentru că multe personaje politice încearcă să speculeze pe acest subiect și să dezinformeze precum că Moldova își dorește război. Suntem o țară pașnică și nu reprezentăm un pericol pentru alte țări. Avem nevoie de pace ca să ne concentrăm pe probleme interne”, a menționat Maia Sandu.
***
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut recent Rusiei să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Acesta a formulat propunerile Alianței pentru restabilirea legăturilor dintre NATO și Rusia.
Declarațiile șefului NATO au venit ca urmare a cererilor Rusiei ca Alianța să-și retragă forțele armate din România și Bulgaria și să revină la granițele de dinainte de 1997.
Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO.
La rândul ei, Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997.
