Colaj NM

Usatîi și-a explicat retragerea din Comisia securitate. Grosu: „Eu n-am înțeles. Gen: dacă nu-mi dai jucărica, mă supăr și plec”

Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că și-a anunțat plecarea din Comisia parlamentară pentru securitate națională „în semn de boicot”. El a explicat aceasta prin faptul că Comisia de anchetă privind escrocheriile telefonice, financiare și digitale, constituită de Parlament, a fost o inițiativă a fracțiunii sale, însă va fi condusă de guvernare, cu ceea ce el nu este de acord. Usatîi a mai spus că retragerea sa îi va oferi mai multă libertate în investigații. De cealaltă parte, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că nu a înțeles decizia lui Usatîi de a părăsi Comisia parlamentară.

Referindu-se la anunțul său privind părăsirea Comisiei parlamentare, Usatîi a declarat că decizia a fost luată „în semn de boicot”.

„Ca să fie clar, fracțiunea „Partidul Nostru” a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pentru a investiga aceste fraude, ce au făcut și ce nu au făcut autoritățile la moment. La Biroul permanent, miercurea trecută, inițiativa nu a fost susținută, dar în plen majoritatea a votat. Și se întâmplă un lucru ciudat: (…) unde dumneavoastră ați mai văzut (…), când un partid de opoziție solicită organizarea unei anchete, se votează „Da”, dar o conduce tot guvernarea. (…) În semn de boicot, am declarat că eu voi părăsi comisia de securitate națională, deoarece dreptul de a conduce această comisie trebuie să aparțină celor care o inițiază. (…) Altfel, despre ce investigații putem vorbi?”, a adăugat Usatîi.

În context, el a calificat decizia privind comisia, votată în plen, drept „o vrăjeală”. „Conform primului Cluster, una din principalele condiții este ca guvernarea să găsească un consens larg cu opoziția. De asta și decizia de miercuri era: la biroul permanent să voteze contra creării acestei comisii, și a doua zi, ca să arate ei consens larg, au inventat o vrăjeală, care trebuie să vă recunosc, am aflat-o prea târziu și le-a mers”, a adăugat Usatîi.

Întrebat dacă retragerea din comisie îi va oferi mai multă libertate de exprimare, Usatîi a răspuns: „Nu este vorba doar de libertate de exprimare. (…) Au fost câteva ședințe cu ușile închise, unde mass-media eu consider că trebuia să fie prezentă în sală, că nu era ceva ce n-ar trebui să cunoască cetățenii. (…) Cel mai important că o să fiu mult mai liber în investigații”.

De cealaltă parte, Igor Grosu a spus că nu a înțeles decizia lui Usatîi de a părăsi Comisia parlamentară. „Eu n-am înțeles. Gen: dacă nu-mi dai jucărica asta, mă supăr și plec. A mai plecat de la Bălți o dată, acum din Comisie. Noi tot n-am înțeles ce sunt cu gesturile acestea. El trebuie să meargă într-o altă comisie probabil, pentru că poți să fii deputat și să stai singur și să spui că nu merg nicăieri. (…) Probabil dânsul a avut alte așteptări de la comisia de anchetă și s-a explicat foarte clar: este o ocazie bună să se manifeste. (…) Au fost discuții în fracțiune și s-a luat o decizie că e mai indicat să fie domnul Carp (nota red. la conducere), secretariatul să fie de partea „Partidul Nostru”, a spus Grosu.

În ceea ce privește declarațiile lui Usatîi privind primul Cluster, Grosu a declarat: „Cum se leagă una cu alta? (…) Ce are clusterul? Clusterul se deschide după ce arătăm că am muncit și am îndeplinit condiționalități. (…) Prima dată aud de așa ceva”.

***

Usatîi a anunțat că va renunța la funcția de vicepreședinte și la calitatea de membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică la ședința Parlamentului din 4 iunie. El a spus că o astfel de cerere o va depune după ședința Parlamentului.

Pe 4 iunie, Parlamentul a constituit Comisia de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare, digitale și evaluarea eficienței măsurilor de prevenire și combatere a acestora. Inițiativa de creare aparține unui grup de deputați din dracțiunea „Partidul Nostru”. Comisia este formată din 11 deputați, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, și va fi condusă de deputatul PAS Lilian Carp. Tot atunci s-a anunțat că, pe 12 iunie, Comisia pentru economie, buget și finanțe și Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri publice la subiectul „Fraudele telefonice și online – provocări actuale, soluții de prevenire și combatere”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AFP VIA GETTY IMAGES

Numărul morților în urma inundației de la granița dintre Nepal și Tibet se apropie de 500. Avertismente privind posibile noi calamități

469 de persoane au murit în urma inundațiilor. Cifra a fost anunțată în dimineața zilei de 28 august de poliția din Nepal. Peste 800 de persoane sunt date dispărute. În Tibet, potrivit presei chineze, au murit cel puțin trei persoane, iar peste 550 de oameni nu au mai putut fi contactați după inundații. O parte semnificativă dintre persoanele date dispărute sunt turiști. Între timp, operațiunile de salvare continuă, însă sunt îngreunate de riscul producerii unor noi inundații, relatează BBC.

Premierul Nepalului, Balendra Shah, a declarat că peste 13 000 de membri ai forțelor de securitate sunt implicați în operațiunile de căutare și salvare. Potrivit acestuia, pe parcursul zilei de joi, au fost efectuate 69 de zboruri către zona calamitată, în urma cărora au fost salvate 573 de persoane.

Joi au apărut, de asemenea, avertismente cu privire la posibile noi calamități. Serviciul pentru Situații de Urgență din Nepal a avertizat că riscul producerii unor noi inundații este în creștere: nivelul apei în lacul format în urma unui baraj de resturi pe râul Bhotekoshi, în locul în care s-a produs prima inundație, crește și există riscul ca apa să se reverse. Acest lucru s-ar putea întâmpla în jurul datei de 1 septembrie, a relatat presa de stat chineză, citând Ministerul Resurselor de Apă.

***

Amintim că, în Nepal, la granița cu Tibet, pe 26 august s-a produs o inundație provocată de o viitură de noroi și pietre. La ziua de joi, se cunoștea despre 170 de decese și peste 1000 de persoane dispărute. Cauza inundației ar putea fi un bloc uriaș de gheață care s-a prăbușit într-un râu de munte. Potrivit Reuters, printre persoanele date dispărute în Nepal după inundație se numără cetățeni străini din 29 de țări. 

NewsMaker a întrebat pe 27 august Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova dacă printre turiștii dispăruți se află și cetățeni moldoveni. Instituția a remis un comunicat al Ambasadei Republicii Moldova în China, care a făcut apel la cetățenii Republicii Moldova aflați în zona de risc sau în localitățile învecinate să manifeste prudență, să urmeze indicațiile autorităților locale și să contacteze ambasada dacă au nevoie de asistență consulară. Totodată, ambasada a rugat rudele cetățenilor moldoveni „cu care s-a pierdut legătura sau care au fost declarați dispăruți și dați în căutare să informeze fără întârziere Ambasada Republicii Moldova, oferind toate datele disponibile care ar putea contribui la identificarea și localizarea acestora”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: