Corina Crețu

VIDEO Europarlamentarul român Corina Crețu anunță că cere cetățenia Republicii Moldova în semn de solidaritate

Eurodeputata Corina Crețu a anunțat pe 22 martie, în Parlamentul European, că a început pregătirea dosarului pentru a solicita și cetățenia Republicii Moldova, în semn de „solidaritate față de momentele grele pe care le traversează cetățenii Republicii Moldova”.

Corina Crețu a făcut anunțul în ședința Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, eveniment la care a participat și Nicu Popescu, ministrul de Externe al Republicii Moldova.

Politicianul român a anunțat că familia sa are originea în Republica Moldova. „Sper că voi reuși să depun curând documentele necesare care atestă statutul meu de urmașă a bunicilor mei care s-au născut pe teritoriul Republicii Moldova și s-au refugiat după 1940 din Basarabia, așa cum se solicită in Legea cetățeniei in vigoare, adoptată de Parlamentul de la Chișinău și promulgată de Președintele Republicii”, arată europarlamentarul român.

Politiciana a transmis și un mesaj de susținere pentru R. Moldova, în vederea aderării la UE.

Depunerea candidaturii pentru a deveni membră a Uniunii Europene reprezintă un pas istoric și natural, în condițiile în care Republica Moldova face parte din familia europeană. Demararea acestui proces de aderare a fost un obiectiv mult așteptat pentru Republica Moldova, care a muncit din greu, însă și unul care va necesita eforturi constante în materie de aderare. Acest obiectiv de aderare la UE ar oferi o perspectivă reală pentru un viitor democratic, stabil și prosper la care cetatenii de dincolo de Prut să privească cu încredere”, a menționat aceasta.

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe Nicu Popescu a calificat intenția Corinei Crețu drept „un gest de o mare importanță simbolică”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: