Ce se întâmplă în Găgăuzia, cu ce probleme se confruntă locuitorii autonomiei și ce soluții propun autoritățile locale și centrale?
NewsMaker relatează despre principalele evenimente din autonomie:
„Nu deranjează pe nimeni”: cum reușește Cișmichioi să păstreze limba găgăuză Cîșmichioi este unul dintre cele mai vechi sate găgăuze din sudul Republicii Moldova, unde aproape 3.000 de locuitori vorbesc limba găgăuză. Din 2010, UNESCO a inclus limba găgăuză pe lista limbilor aflate în pericol de dispariție. Potrivit datelor recensămintelor, doar 52% dintre găgăuzi o mai vorbesc. Localnicii spun că folosesc limba maternă în viața de zi cu zi, însă la nivel oficial, inclusiv la ședințele primăriei, trec adesea la limba rusă. Dmitri, tată a trei copii cu nume găgăuze — Denis („mare”), Sevda („dragoste”) și Demir („fier”) — spune: „Dacă dispare limba, etnia încetează să se mai distingă prin ceva”. Nicolai, în vârstă de 38 de ani, este convins: „Sunt găgăuz, copiii mei trebuie să cunoască limba găgăuză”. Deși copiii săi trăiesc de mulți ani peste hotare, atunci când revin acasă vorbesc cu părinții în limba maternă. O locuitoare a satului, care comunică acasă exclusiv în găgăuză, mărturisește: „În rusă trebuie să te gândești cum să spui, iar găgăuza vine de la sine”. În 2026, autoritățile Republicii Moldova au lansat un plan național pentru salvarea limbii găgăuze, care include cursuri gratuite pentru adulți, o platformă online și programe de formare pentru profesori. Pentru implementarea programului au fost alocate 2,2 milioane de lei.
De ce nu este deschis colegiul din Comrat construit cu sprijinul Turciei? Între timp, în Găgăuzia, 98% dintre copii învață în limba rusă. Comrat găzduiește Colegiul Industrial „Recep Tayyip Erdoğan”, construit din fonduri oferite de Turcia, însă instituția nu a fost deschisă nici până în prezent. Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a declarat că elevii nu sunt pregătiți să studieze nici în limba găgăuză, nici în limba turcă și nici în limba română. La rândul său, Ministerul Educației consideră că responsabilitatea aparține autorităților locale, care refuză să transmită clădirea pentru punerea în funcțiune a colegiului. Limba principală de instruire a fost stabilită ca fiind româna, cu posibilitatea predării unor discipline în limba găgăuză și în limba engleză. La Chișinău se promite organizarea unor cursuri de integrare lingvistică în limba română, în timp ce la Comrat decizia este criticată ca fiind adoptată „fără a ține cont de mediul lingvistic din Găgăuzia”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
