Digi24.ro

Poșta armatei române, spartă de hackeri ruși. Datele au fost expuse pe internet

Hackeri cu legături în Rusia au spart peste 170 de conturi de e-mail aparținând procurorilor și anchetatorilor din toată Ucraina în ultimele câteva luni, dar și mailuri din România, Bulgaria, Grecia și Serbia, potrivit unor date analizate de Reuters.

Datele au fost expuse din greșeală pe internet de către hackeri și descoperite de Ctrl-Alt-Intel, un colectiv de cercetători britanici și americani specializați în amenințări cibernetice.

Ctrl-Alt-Intel a spus că datele rămase pe server – inclusiv jurnalele operațiunilor de hacking reușite și mii de e-mailuri furate – au arătat că hackerii au compromis cel puțin 284 de căsuțe de e-mail între septembrie 2024 și martie 2026.

„Au lăsat ușa din față larg deschisă”

Majoritatea victimelor atacurilor cibernetice erau din în Ucraina, dar au au fost vizate ținte și din România și alte țări NATO vecine cu Ucraina și din Balcani.

Operațiunea a fost descrisă pentru prima dată luna trecută într-o postare pe blogul Ctrl-Alt-Intel. Reuters a analizat datele de bază și publică pentru prima dată detalii despre atacurile cibernetice, inclusiv identitățile a peste o duzină de agenții și oficiali europeni compromiși.

Ctrl-Alt-Intel a explicat că greșeala făcută de hackeri a oferit o ocazie rară de a examina modul de funcționare al unei campanii de spionaj rusești.

Hackerii „au comis pur și simplu o greșeală operațională uriașă”, potrivit grupului. „Au lăsat ușa din față larg deschisă”, a afirmat Ctrl-Alt-Intel.

Zeci de conturi ale Forțelor Aeriene Române, sparte

Datele arată că, în afară de Ucraina, zeci de oficiali din țările vecine membre NATO au fost, de asemenea, victime ale atacurilor cibernetice.

În România, hackerii au compromis cel puțin 67 de conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene Române, printre care se numără câteva aparținând bazelor aeriene NATO și cel puțin contul un ofițer militar de rang înalt. Ministerul Apărării din România nu a răspuns solicitărilor de declarații, notează Reuters.

Noile informații vin după ce, miercurea trecută, președintele Nicușor Dan și Departamentul de Justiție al SUA au anunțat că FBI, împreună cu mai multe instituții din 15 state, printre care Serviciul Român de Informații, au destructurat un atac informatic prelungit asupra infrastructurii sensibile din mai multe state occidentale.

Potrivit SRI, serviciul de spionaj rus GRU „a compromis o gamă largă de entități de la nivel global, inclusiv din România, vizând în special infrastructuri critice și informații din domeniile militar și guvernamental”.

Rusia continuă, deci, războiul hibrid împotriva țărilor occidentale și numai cine este de rea-credință nu vede asta. România trebuie să-și îmbunătățească securitatea cibernetică și să colaboreze în continuare cu partenerii occidentali”, a spus Nicușor Dan săptămâna trecută, relatează HotNews.

Grecia, Bulgaria și Serbia – pe listă

Datele arată, de asemenea, că spionii au compromis 27 de căsuțe de e-mail gestionate de Statul Major General al Apărării Naționale Elene, cel mai înalt organism militar al Greciei.

Printre cei piratați s-au numărat atașații militari greci din India și Bosnia, precum și căsuța de e-mail destinată publicului a Centrului de Sănătate Mentală al Forțelor Armate Comune din Grecia.

În Bulgaria, hackerii au pătruns în cel puțin patru căsuțe de e-mail aparținând unor oficiali locali din provincia Plovdiv, unde se presupune că interferența rusă ar fi dezactivat serviciile de navigație prin satelit înaintea unei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în 2025.

Datele arată, de asemenea, că spionii au piratat conturile unor academicieni și oficiali militari din Serbia, un aliat tradițional al Rusiei. Ministerul Apărării din Serbia nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

O presupusă relație strânsă cu Moscova nu constituie o garanție împotriva spionajului rus”, a afirmat Keir Giles de la think-tank-ul londonez Chatham House, care a analizat o listă a victimelor atacului cibernetic.

„Fancy Bear”, principalul suspect

Ctrl-Alt-Intel a atribuit campania de atacuri cibernetice grupului „Fancy Bear”, una dintre poreclele atribuite unei binecunoscute echipe militare ruse de hackeri.

Doi cercetători care au analizat în mod independent analiza Ctrl-Alt-Intel – Matthieu Faou, de la compania de securitate cibernetică ESET, și Feike Hacquebord, de la compania de securitate cibernetică TrendAI – au fost de acord că hackerii au legături cu Moscova.

Cu toate acestea, Faou a spus că nu a putut verifica implicarea „Fancy Bear”, iar Hacquebord a contestat implicarea Fancy Bear.

În anunțul de săptămâna trecută, departamentul de Justiție al SUA și FBI spuneau că, „cel puțin din anul 2024, actorii cibernetici ai Centrului 85 Principal de Servicii Speciale al GRU (85 GTsSS) — cunoscuți și sub numele de APT28, Fancy Bear și Forest Blizzard — au colectat date de autentificare și au exploatat routere vulnerabile la nivel mondial, inclusiv compromiterea routerelor TP-Link folosind vulnerabilitatea CVE-2023-50224”.

Ce ținte au avut în Ucraina

Hackerii au vizat probabil forțele de ordine ucrainene fie pentru a fi cu un pas înaintea anchetatorilor care lucrează pentru a demasca spionii Moscovei, fie pentru a aduna informații potențial compromițătoare despre înalți oficiali de la Kiev, a declarat Keir Giles.

Datele au arătat că hackerii au pătruns în conturile gestionate de Parchetul Specializat în Domeniul Apărării, un organism de război înființat pentru a combate corupția și a demasca spionii din armata ucraineană.

De asemenea, aceștia au vizat Agenția de Recuperare și Gestionare a Activelor din Ucraina (ARMA), care supraveghează activele confiscate de la infractori și colaboratori ruși, precum și Centrul de Formare a Procurorilor din Kiev.

Printre victime s-a numărat și Yaroslava Maksymenko, care era șefa ARMA la momentul respectiv, arată datele analizate. La Centrul de Formare a Procurorilor, datele arată că hackerii au pătruns în căsuțele de e-mail ale a 44 de angajați, inclusiv una aparținând directorului adjunct al centrului, Oleg Duka.

Se presupune că rușii au furat date de la cel puțin un angajat de rang înalt al Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO), care a anchetat unele dintre cele mai mediatizate scandaluri de corupție din Ucraina, inclusiv unul care a dus, în luna noiembrie, la demisia lui Andrii Iermak, principalul negociator al președintelui Volodimir Zelenski.

Echipa de intervenție în caz de urgențe informatice din Ucraina a spus că este la curent cu atacul cibernetic și că investigase deja unele dintre țintele informatice compromise identificate de Reuters.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Noi tensiuni comerciale între Washington și Ottawa. Trump impune taxe de 50% pentru importuri din Canada

Statele Unite ale Americii au impus, în noaptea de 21 spre 22 august, taxe vamale de 50% pentru mai multe categorii de produse importate din Canada, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Potrivit AFP, măsura va afecta circa 5,5% din exporturile canadiene către piața americană. Noile tarife au intrat în vigoare după ce Washingtonul și Ottawa nu au reușit să ajungă la un nou acord comercial în cadrul unor negocieri desfășurate timp de trei zile în capitala SUA.

Canada a fost reprezentată la discuții de ministrul responsabil pentru relațiile comerciale cu Statele Unite, Dominic LeBlanc, iar partea americană de reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. După încheierea negocierilor din 21 august, Greer a declarat, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni”.

Potrivit BBC, Washingtonul era dispus să reducă taxele pentru oțelul și aluminiul canadian de la 50% la 25%, iar pentru automobile de la 25% la 15%. În schimb, Ottawa ar fi trebuit să permită din nou comercializarea băuturilor alcoolice americane pe piața canadiană.

Reuters, citând un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump, scrie că oferta americană ar fi oferit Canadei cele mai avantajoase condiții tarifare dintre toți marii exportatori care livrează produse pe piața SUA. Totuși, autoritățile canadiene au cerut concesii suplimentare, inclusiv reduceri mai mari ale taxelor pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Același oficial a precizat că, după intrarea în vigoare a noilor tarife, nu este prevăzută reluarea negocierilor.

Mark Carney: Modificările propuse de SUA au fost „nedrepte”

Pe 21 august, după eșecul negocierilor, dar înainte ca noile taxe să intre în vigoare, premierul canadian Mark Carney a reacționat printr-o declarație publică. El a afirmat că, în ultimele săptămâni, Canada a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, însă acestea nu au fost suficiente pentru a obține rezultatul dorit.

În această seară am decis să suspend negocierile comerciale cu Statele Unite și le-am cerut negociatorilor canadieni să revină la Ottawa. Modificările introduse de partea americană în ultimul moment au fost nedrepte, contrare principiilor economiei de piață și au ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea oricărui acord”, a declarat Carney, transmite DW.

Premierul canadian estimează că noile taxe americane vor afecta produse canadiene în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. „Canada va răspunde dolar pentru dolar pentru a-și proteja lucrătorii și companiile”, a adăugat acesta.

Trump amenința cu taxe vamale încă din iulie

Donald Trump a semnat pe 20 iulie ordinele executive care prevedeau introducerea unor taxe suplimentare pentru mai multe produse canadiene. Liderul de la Casa Albă a justificat măsura prin ceea ce a numit „tratamentul discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene băuturilor alcoolice, automobilelor și produselor lactate din Statele Unite.

Tarifele urmau să intre în vigoare pe 19 august, însă, cu puțin timp înainte de expirarea termenului, Trump a decis să amâne aplicarea lor cu trei zile, invocând progresele înregistrate la negocieri. Potrivit acestuia, una dintre înțelegerile preliminare dintre cele două părți viza reluarea proiectului conductei Keystone XL, destinată transportului de petrol din Canada către Statele Unite. Proiectul fusese abandonat în timpul administrației fostului președinte Joe Biden.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: