Susține NM

Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol

  • P.

Chișinău, 20 august 2026 | Aproximativ opt tone de anvelope uzate abandonate pe un teren din apropierea localităților Budești și Boșcana au fost colectate în urma unei intervenții voluntare inițiate de A.P. Moldcontrol. Acțiunea a fost declanșată după apariția în spațiul public a imaginilor care surprindeau amploarea poluării, iar anvelopele recuperate vor fi direcționate spre reciclare.

Intervenția a avut loc pe 11 august, după ce imaginile cu terenul acoperit de anvelope abandonate au circulat intens în mediul online și au atras atenția opiniei publice. Pornind de la această situație, A.P. Moldcontrol a contactat Primăria Budești și a propus intervenția voluntară pentru salubrizarea zonei. Echipa organizației s-a mobilizat și a colectat toate anvelopele abandonate, iar terenul a fost complet curățat. Cele aproximativ opt tone de deșeuri recuperate vor fi direcționate spre reciclare, astfel încât ceea ce a fost abandonat în natură să reintre într-un circuit legal și responsabil de gestionare și valorificare.

„Am văzut imaginile și am ales să nu rămânem spectatori. Am contactat autoritățile locale și am intervenit pentru că responsabilitatea față de mediu începe în momentul în care decizi să faci ceva concret. Credem că fiecare astfel de acțiune transmite un mesaj important: protejarea mediului este responsabilitatea fiecăruia dintre noi”, afirmă Alina Istrati, Manager A.P. Moldcontrol.

Anvelopele uzate abandonate în natură pot afecta solul și apa, pot deveni surse de incendiu și, prin ardere necontrolată, pot genera emisii periculoase pentru mediu și sănătatea oamenilor. Tocmai de aceea, prevenirea unor astfel de situații depinde atât de respectarea obligațiilor legale privind gestionarea deșeurilor, cât și de implicarea tuturor actorilor responsabili.

Primarul satului Budești, Nina Costiuc, a apreciat intervenția A.P. Moldcontrol și colaborarea care a făcut posibilă curățarea terenului. Potrivit acesteia, astfel de inițiative demonstrează cât de importantă este implicarea comună a autorităților, organizațiilor și mediului de afaceri în protejarea mediului și prevenirea abandonării necontrolate a deșeurilor.

Acțiunea de la Budești readuce în atenție importanța gestionării corecte a anvelopelor uzate. Prin mecanismul de responsabilitate extinsă a producătorului, acestea sunt colectate și direcționate către reciclare sau valorificare prin sisteme organizate, astfel încât să nu ajungă abandonate în natură.

„Un mediu curat nu se construiește doar prin reguli, ci și prin alegerile pe care le facem în fiecare zi. Am speranța că această intervenție va transmite un mesaj simplu: deșeurile nu dispar atunci când le abandonăm în natură, iar responsabilitatea pentru ele aparține fiecăruia dintre noi. Schimbarea începe în momentul în care alegem să acționăm”, subliniază Alina Istrati, Manager A.P. Moldcontrol.

Intervenția de la Budești demonstrează că responsabilitatea începe cu un gest concret. Iar atunci când comunitățile, autoritățile și organizațiile aleg să acționeze împreună, chiar și un teren sufocat de deșeuri poate deveni un exemplu că schimbarea este posibilă.

Cum arăta zona înainte de intervenție, cum s-a desfășurat acțiunea de salubrizare și ce traseu vor urma anvelopele colectate puteți descoperi în videoreportajul realizat la fața locului.

Pentru informații și suport privind evacuarea anvelopelor uzate, contactați echipa A.P. Moldcontrol la +373 68 722 272 sau +373 60 291 291. Anvelopele colectate vor fi direcționate către reciclare sau valorificare. Nu le abandonați în spații neautorizate – alegeți soluția responsabilă pentru un mediu mai curat.

Despre A.P. Moldcontrol

Organizația Moldcontrol, fondată pe 2 martie 2018, este cel mai mare sistem colectiv de responsabilitate extinsă a producătorului din Republica Moldova, cu peste 6000 de membri, reprezentând aproximativ 60 % dintre producătorii înregistrați în țară. Rolul organizației este de a prelua de la persoanele fizice și agenții economici responsabilitatea colectării, tratării, valorificării și eliminării produselor care devin deșeuri, asigurând conformarea legală și un circuit transparent al deșeurilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

(VIDEO) FlyOne a spălat 41 mil de lei?/ Stoianoglo, „candidatul Parlamentului” la bașcan?/ Șor revine în joc

Range Rover — o viziune nouă asupra odihnei în extravilan

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU

Patru heliporturi în Moldova și zero aterizări: cum a rămas blocată o investiție de 5,6 milioane de lei pentru SMURD. Investigație ZdG

Heliporturile construite cu peste 5,6 milioane de lei pentru misiunile SMURD rămân nefuncționale, la trei ani de la inaugurare. Elicopterele continuă să aterizeze pe stadionul „Dinamo” din Chișinău, deoarece cadrul legal nu permite certificarea platformelor construite special pentru misiuni aeromedicale, arată o investigație a Ziarului de Gardă.

Patru platforme de aterizare-decolare au fost inaugurate în octombrie 2023, două în Chișinău și câte una la Bălți și Cahul. Acestea au fost construite în cadrul proiectului transfrontalier SMURD II, finanțat din fonduri europene și din bugetul de stat al Republicii Moldova. Investiția în cele patru heliporturi a constituit peste 5,6 milioane de lei.

Potrivit unui audit al Curții de Conturi, finalizat în decembrie 2024, heliporturile nu au fost operaționalizate pentru misiuni aeromedicale din cauza lipsei unui cadru normativ și a unui mecanism de certificare. Situația a fost discutată și în noiembrie 2025, în cadrul Comisiei pentru controlul finanțelor publice din Parlament.

În lipsa certificării, singurul teren utilizat pentru aterizarea și decolarea elicopterelor SMURD este stadionul „Dinamo” din Chișinău. IGSU a comunicat pentru Ziarul de Gardă că, în perioada noiembrie 2023 – septembrie 2026, au fost efectuate 10 misiuni aeromedicale, elicopterele aterizând pe stadion deoarece o mare parte dintre pacienți au fost internați la Institutul de Medicină Urgentă.

Curtea de Conturi a recomandat, la sfârșitul anului 2025, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerului Afacerilor Interne să modifice cadrul normativ privind certificarea heliporturilor destinate misiunilor speciale. Termenul inițial pentru implementarea recomandării a fost 14 martie 2026, însă acesta nu a fost respectat.

MAI a recunoscut că principala problemă este lipsa unui mecanism distinct în legislație pentru certificarea platformelor destinate misiunilor speciale. Potrivit ministerului, autoritățile sunt în discuții pentru identificarea unei soluții normative și instituționale.

Directorul Autorității Aeronautice Civile, Evgheni Kostețki, a explicat că instituția certifică aerodromurile și heliporturile civile, în timp ce elicopterele SMURD sunt aeronave de stat, iar pentru această categorie ar fi necesară o reglementare distinctă, aprobată printr-o hotărâre de Guvern sau un alt act normativ.

În același timp, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat pentru Ziarul de Gardă că nu cunoaște despre problema certificării heliporturilor și că la minister nu ar fi fost făcute astfel de solicitări din partea MAI sau a Ministerului Sănătății.

Șeful IGSU, Aurel Baciu, susține însă că instituția este în dialog cu autoritățile responsabile pentru identificarea unei soluții. Termenul pentru implementarea recomandării Curții de Conturi a fost ulterior prelungit până în 2027.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a confirmat că problema este cunoscută și că, în prezent, atunci când este nevoie de intervenția unui elicopter SMURD pentru un pacient critic, acesta aterizează pe stadionul „Dinamo”. Ministrul a declarat că instituția are nevoie de heliporturile construite, însă certificarea lor nu ține de competența Ministerului Sănătății.

Președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, Adrian Lebedinschi, a anunțat că vor fi organizate noi audieri privind gestionarea proiectului de către MAI și IGSU.

Proiectul SMURD a fost lansat în Republica Moldova în 2014, în baza unui acord semnat între guvernele Republicii Moldova și României. Acesta prevede intervenții terestre, aeromedicale și transfrontaliere pentru acordarea asistenței medicale și repatrierea cetățenilor.

Știri similare

Colaj NM

Sturza: „Am primit un „privet””. Fostul premier dezminte informațiile despre „secretele” lui Filat pe care le-a făcut într-un podcast

Fostul premier Ion Sturza a publicat o dezmințire, după ce Judecătoria Chișinău l-a obligat să dezmintă informațiile despre fostul premier Vladimir Filat, făcute în cadrul „Podcastul Lorenei”, cu titlul „Sturza despre secretele lui Filat, Plahotniuc, Șor, Leancă, Lucinschi, Roșca”. Înainte de aceasta, Sturza a spus că nu va contesta hotărârea și că va achita cheltuielile de judecată stabilite, în valoare totală de 450 de lei. Menționăm că Filat depusese o cererea de chemare în judecată împotriva lui Sturza, privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Pe 1 octombrie 2026, Judecătoria Chișinău a hotărât să admită parțial cererea de chemare în judecată depusă de Filat împotriva lui Sturza, privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. Astfel, potrivit deciziei, Sturza a fost obligat să dezmintă „informațiile defăimătoare” la adresa lui Filat, răspândite la un podcast difuzat în noiembrie 2025, prin publicarea unui text pe pagina sa personală de Facebook. În același timp, instanța a respins ca neîntemeiată cererea lui Filat ca Sturza să fie obligat să înceteze „răspândirea acestor afirmații false în orice alte declarații publice”. Totodată, instanța a decis ca Sturza să-i achite lui Filat cheltuielile de judecată în valoare totală de 450 de lei: 200 de lei – taxa de timbru și 250 de lei – taxa de stat.

În decizia instanței se menționează că hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 30 de zile de la data pronunțării.

Pe 2 octombrie, Ion Sturza a spus că nu va contesta hotărârea. „Am primit un „privet” de la „al vostru Vlad Filat”, ștampilat de o instanță de judecată. (…) Aș fi preferat să primesc întâi citația și apoi hotărârea. (…) Ca cetățean care respectă hotărârile judecătorești, voi publica dezmințirea cerută. Nu voi contesta hotărârea și voi achita cheltuielile de judecată stabilite. Ca condamnat ce sunt. Trebuie să menționez, e prima mea experiență de acest fel. O nouă polemică legată de domnul Filat mi se pare inutilă. Cred că publicul are suficiente informații pentru a-și forma propria opinie, cu discernământ. Eu aici chiar sunt de prisos. Profit de ocazie pentru a-i transmite fostului meu subaltern „înaltele considerații”, sănătate și fericire în viața personală”, a scris Sturza pe o rețea de socializare.

Ulterior, el a revenit cu o dezmințire. „Subsemnatul, Ion Sturza, dezmint integral informațiile răspândite în spațiul public în cadrul Podcastul Lorenei, care îl vizează direct pe Vladimir Filat, și anume cu privire la faptul că a colectat bani de la agenții economici pentru necesitățile partidului, că am fost în biroul dumnealui și masa era pustie, avea doar un pliant cu un model de ceas Patek Phillipe, că l-a impus pe Iurie Leancă să promoveze proiectul Aeroportului și a Băncii de Economii, prin care urmărea să obțină foloase personale, precum și faptul că aș fi discutat cu dumnealui referitor la oferte de afaceri la propunerea lui Vladimir Putin. Precizez că informațiile referitoare la Vladimir Filat sunt eronate, neconfirmate, nu corespund realității și în ansamblu reprezintă o formă de defăimare”, a scris Sturza, conform textului dezmințirii stabilit de instanță în decizie.

***

Ion Sturza a fost prim-ministrul Republicii Moldova în perioada 12 martie-21 decembrie 1999. Anterior, el a deținut funcția de vicepremier și ministru al economiei în cabinetul Ciubuc.

Vladimir Filat a fost ministru în Guvernul Sturza între 12 martie–12 noiembrie 1999, iar între 2005 și 2009 – deputat în Parlament. În decembrie 2010, a fost președinte interimar al Republicii Moldova pentru o scurtă perioadă. În 2016, Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi corupere pasivă. Decizia a fost menținută de instanțele superioare, iar ulterior pedeapsa i-a fost redusă cu 685 de zile din cauza condițiilor de detenție. În decembrie 2019, a fost eliberat. În ianuarie 2023, CEDO a constatat, în cauza Filat împotriva Republicii Moldova, violarea articolului 6 § 1 din Convenție privind dreptul la un proces echitabil. Filat este liderul PLDM.

Știri similare

Din candidat independent, la candidatul „NOI” – în doar o zi: Petr Vlah și-a anunțat „strategia” pentru alegerile din Găgăuzia

Petr Vlah a anunțat pe 2 octombrie că va candida la funcția de bașcan al Găgăuziei din partea Partidului „NOI – Noua Opțiune Istorică”. Anunțul vine la o zi după ce a declarat că renunță la intenția de a participa la alegeri în calitate de candidat independent și își schimbă „strategia”.

„Mulţumesc Partidului „NOI – Noua Opţiune Istorică” pentru încrederea pe care mi-a acordat-o, desemnându-mă candidat din partea formaţiunii la funcţia de başcan. Sunt sigur că împreună vom face o campanie bună, oferind locuitorilor Găgăuziei cele mai potrivite soluţii pentru problemele cu care se confruntă. Ne vedem în campania electorală!”, a scris Vlah pe rețele.

Anunțul vine după ce, pe 1 octombrie, fostul deputat a anunțat public că își „schimbă strategia” și nu va mai candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Atunci, Vlah a explicat că decizia de a schimba „strategia” a fost determinată de presupuse „provocări” care ar fi fost pregătite împotriva sa și a susținătorilor săi, fără să precizeze cine s-ar afla în spatele acestora sau despre ce anume ar fi vorba.

Tot pe 1 octombrie, președinta interimară a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, Svetlana Colesnic, a confirmat pentru NewsMaker că autoritatea electorală a anulat, în aceeași zi, decizia privind constituirea grupului de inițiativă al lui Vlah și a invalidat listele de subscripție eliberate acestuia. Detalii – AICI.

Alegerile pentru funcția de bașcan sunt programate pentru 15 noiembrie, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Potrivit informațiilor comunicate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei pentru NewsMaker, opt persoane au depus documentele pentru a candida la funcția de bașcan: Corneliu Dudnic, Alexandr Stoianoglo, Fiodor Gagauz, Petru Vlah, Oleg Garizan, Ivan Cîlcic, Ivanna Koksal și Serghei Anastasov.

Pe 1 octombrie, autoritatea electorală din autonomie a înregistrat primul candidat la funcția de bașcan – fostul deputat Fiodor Gagauz, susținut de PSRM. Detalii – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

pizabay.com/ imagine simbol

Numărul persoanelor care au ajuns la spital după un eveniment într-un local din Florești crește: opt pacienți au Salmonella

Numărul persoanelor care s-au îmbolnăvit în urma unui eveniment de familie organizat într-un local din Florești a ajuns la zece. Printre pacienții internați la Spitalul Raional se numără și trei copii, iar în cazul a opt dintre aceștia a fost confirmată prezența bacteriei Salmonella, transmite Moldova 1.

Vicedirectoarea Spitalului Raional Florești, Elena Bogdan, a declarat pentru TRM că pacienții s-au adresat medicilor în perioada 27 septembrie – 1 octombrie. O parte dintre aceștia au apelat inițial la medicul de familie, fiind ulterior internați în Secția de boli infecțioase.

Cel mai tânăr pacient are 13 ani, iar cel mai în vârstă – 50 de ani.

„În Secția de boli infecțioase sunt internați zece pacienți, cărora li s-a pus diagnosticul de toxiinfecție alimentară. În opt cazuri a fost confirmată prezența bacteriei Salmonella enteritidis, iar pentru alte două cazuri rezultatele analizelor sunt în așteptare. Din totalul pacienților, trei sunt copii”, a precizat Elena Bogdan.

Potrivit medicului, șapte dintre pacienți se aflau în stare gravă la internare. În urma tratamentului, starea acestora s-a îmbunătățit.

Pacienții le-au spus medicilor că au participat la un eveniment de familie, unde au consumat mai multe feluri de mâncare.

„Fiind vorba despre un eveniment, au fost servite bucate diverse, așa că pacienții nu pot indica un anumit produs care le-ar fi provocat starea. Ei spun că au gustat din mai multe preparate și nu au observat, la momentul consumului, semne că acestea ar fi fost alterate sau suspecte”, a explicat Elena Bogdan.

Deocamdată, autoritățile nu au stabilit produsul care ar fi putut provoca îmbolnăvirile.

Amintim că, pe 1 octombrie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a anunțat că 32 de persoane au acuzat stări de rău după ce au participat la un eveniment privat organizat într-un local din orașul Florești. La acel moment, ANSP menționa că în cazul a șase persoane a fost depistată Salmonella.

Verificările pentru stabilirea sursei îmbolnăvirilor sunt în desfășurare.

Știri similare

armenia.fly-one.ru

FlyOne, declarație după perchezițiile PCCOCS și acuzațiile de spălare de bani de peste 40 mln lei: „Presiune asupra fondatorilor”

Compania aeriană FlyOne contestă informațiile prezentate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) după perchezițiile desfășurate la operatorul aerian, într-un dosar în care sunt investigate presupuse fapte de evaziune fiscală și spălare de bani. Compania susține că acțiunile procurorilor ar fi vizat, de fapt, circumstanțe legate de fondarea FlyOne și proveniența banilor investiți în 2015 și afirmă că toate fondurile au fost declarate, iar obligațiile fiscale au fost achitate integral.

Într-un comunicat emis pe 2 octombrie, FlyOne a afirmat că informațiile prezentate public de procurori nu reflectă obiectul real al acțiunilor procesuale și creează „o imagine eronată despre activitatea companiei”.

Potrivit companiei, perchezițiile au vizat circumstanțe legate de fondarea FLYONE și de proveniența banilor investiți la constituirea acesteia, în 2015. „Cu toate acestea, în comunicatul Procuraturii sunt invocate presupuse acțiuni desfășurate „din 2016 până în prezent”, formulare care, în opinia companiei, extinde nejustificat obiectul prezentat public și creează impresia că întreaga activitate a FlyOne din ultimii zece ani ar fi vizată de suspiciuni”, a adăugat compania.

Operatorul aerian a menționat că toate fondurile investite au fost raportate autorităților fiscale, iar obligațiile fiscale au fost achitate integral. Potrivit companiei, controalele fiscale efectuate în ultimii ani nu ar fi identificat abateri care să confirme eschivarea de la plata impozitelor.

„Persoanele care apar în interceptările făcute publice de Procuratură nu sunt, potrivit companiei, nici asociați ai FlyOne, nici proprietari și nici angajați ai companiei. Asocierea acestor conversații cu activitatea FlyOne este, în opinia noastră, de natură să creeze o percepție eronată asupra companiei și asupra persoanelor care o reprezintă”, se mai arată în comunicat.

Totodată, compania consideră că perchezițiile au loc în contextul disputei privind participațiile în FlyOne.

„Aceste acțiuni au loc în contextul disputei privind participațiile FlyOne și după ce acționarii companiei au declarat că nu intenționează să își cedeze cotele-părți. Din acest motiv, compania consideră că perchezițiile și acțiunile din ultimele zile nu pot fi analizate separat de evoluțiile din ultimele luni privind structura de proprietate a FlyOne. (…) FlyOne consideră că maniera în care sunt prezentate public aceste acțiuni reprezintă o încercare nereușită de a justifica ulterior măsuri pe care compania le califică drept disproporționate și de natură să exercite presiune asupra fondatorilor, angajaților și activității sale”, a spus firma.

Amintim că, pe 1 octombrie, PCCOCS a desfășurat percheziții la FlyOne, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, în care este vizat un presupus grup criminal organizat. Potrivit procuraturii specializate, la fondarea companiei aeriene ar fi fost folosiți aproape 41 de milioane de lei nedeclarați corespunzător organelor fiscale. Contactat de NewsMaker, președintele Consiliului de administrație al FlyOne, Vladimir Cebotari, a respins acuzațiile și a declarat că toate fondurile investite au fost raportate organelor fiscale, iar impozitele – au fost achitate integral.

***

Compania FlyOne activează pe piața din Republica Moldova din 2015. Acționarii companiei sunt Maria Cebotari – 40%, Inna Maleca – 40%, Mircea Maleca – 10% și Mariana Tabuica – 10%. Reprezentanții FlyOne susțin că operatorul deține o cotă de 30% din piața aviatică din Moldova.

Neînțelegerile dintre FlyOne și autorități au devenit cunoscute în spațiul public la sfârșitul lunii iunie 2026, după ce Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului (CEIISS) nu a aprobat investițiile FlyOne într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și a obligat compania să își modifice, în termen de 90 de zile, structura de control. Mai exact, compania urma să redistribuie cotele de proprietate, drepturile de vot sau atribuțiile conducerii, astfel încât să fie schimbate persoanele care iau deciziile principale. În practică, acest lucru presupune vânzarea sau transmiterea unei părți din acțiuni către alte persoane și schimbarea conducerii.

Urmare a acestei decizii, FlyOne a inițiat o procedură de arbitraj comercial internațional împotriva Republicii Moldova, a confirmat anterior pentru NM Vladimir Cebotari. NewsMaker a explicat în ce constă disputa dintre companie și autoritățile de la Chișinău – AICI.

Vladimir Cebotari este ex-ministru al Justiției și fost deputat democrat. El este unul dintre fondatorii companiei aeriene FlyOne, lansată împreună cu Mircea Maleca. În prezent, el este președintele Consiliului de Administrație al companiei. Potrivit unei investigații a Ziarului de Gardă, familia Cebotari deține 40% din FlyOne prin soția lui Vladimir Cebotari, Maria Cebotari.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Range Rover — o viziune nouă asupra odihnei în extravilan
Samsung lansează seria Galaxy Tab S12: un adevărat motor de productivitate, conceput pentru creștere
Arcul de Triumf – iluminat în roz în scop de conștientizare Cancerului Mamar, la inițiativa Medpark
BYD Sealion 06 vs Geely Galaxy Starship 7: comparația crossoverelor hibride și ce model merită ales | Autoplaza 
Ministerul Culturii, Agenția de Guvernare Electronică, Mastercard Moldova şi Paynet anunţă un nou capitol al Programului Naţional „Voucher Cultural”
„Oto QR”: meniul digital care aduce restaurantelor din Moldova un bon mediu cu până la 12% mai mare
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send