Viață

Tichete de vacanță din 2026: ce trebuie să știe angajații și angajatorii din Moldova

Dumitru Petruleac
| 2 ianuarie, 2026
15:21

Începând cu acest an, salariații din Republica Moldova vor putea să-și planifice mai ușor vacanțe în sate și zone rurale, iar angajatorii vor avea libertatea de a-i sprijini direct. Firmele pot oferi tichete de vacanță sau pot acoperi costul cazării la pensiuni rurale, beneficiind în același timp de deduceri fiscale. Anunțul a fost făcut de deputata PAS și fostă ministră a Finanțelor, Victoria Belous.

Victoria Belous, explică faptul că angajatorii au acum două opțiuni: fie pot cumpăra tichete de vacanță pentru salariați, fie pot contracta direct pensiuni rurale și compensa cheltuielile de cazare. Indiferent de opțiune, odihna trebuie să aibă loc doar în structurile turistice din zonele rurale ale Republicii Moldova.

Cum funcționează tichetele și ce reglementează legea

Tichetele de vacanță sunt reglementate de Codul fiscal, care permite ca valoarea acestora să fie scutită de impozitul pe venit și contribuțiile sociale, până la 50% din salariul mediu lunar pe economie — pentru 2026, aproximativ 8700 lei. Dacă valoarea tichetelor depășește acest plafon, diferența este impozitată ca și salariu obișnuit.

„Aceste opțiuni au fost stabilite pentru a face cât mai flexibil implementarea acestui mecanism pentru angajatori.Astfel, angajatorul va putea procura de la o companie tichete de vacanță cu care salariații se vor putea odihni la una sau mai multe pensiuni din zonele rurale din Republica Moldova sau pot alege cea de a două opțiune și anume de a contracta /compensa cheltuielile la o anumită pensiune pentru odihna salariaților”, a precizat deputata PAS, Victoria Belous.

Flexibilitate și libertate de alegere

Cadrul legal nu impune limite privind valoarea minimă sau maximă a tichetelor, iar acestea pot fi oferite atât la locul de muncă de bază, cât și la cel prin cumul.

„Deductibilitatea acestora în scopuri fiscale se examinează cumulativ. Spre exemplu cu ocazia sarbătorilor de iarnă compania oferă salariaților săi tichete de vacanță în valoare de 1500 lei. Ulterior, pe parcusul anului, luînd în considerare randamentul final de muncă, angajatorul compensează salariatului cheltuielile de cazare pentru un week-end la o pensiune turistică concretă din sudul țării în sumă de 2500 lei. Astfel, în acest caz, ambele cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale, luînd în considerare că se încadrează în limita stabilită de art. 24 alin. (193 ) lit. c) din Codul fiscal. Deductibilitatea acestora prin prisma art.24 alin.(193) lit.c din Cod, în scopuri fiscale se examinează cumulative”, a mai spus ex-ministra Finanțelor.

Tichetele de vacanță pot merge mână în mână cu sportul

Angajatorii pot combina oferirea tichetelor de vacanță cu abonamente sportive pentru angajați, fără a depăși plafonul anual de deducere fiscală. Conform Codului fiscal, cheltuielile suportate de angajator pentru abonamente la facilități sportive și pentru odihna în pensiuni rurale pot fi deduse împreună, atâta timp cât valoarea cumulativă nu depășește 50% din salariul mediu lunar pe economie. Astfel, un angajat poate beneficia în același timp de relaxare la pensiune și de abonament la sala de sport, iar compania poate deduce aceste cheltuieli fără impozite suplimentare.

Chiar dacă o companie are mai mulți angajați, deducerea cheltuielilor pentru tichete de vacanță se calculează pentru fiecare salariat în parte. De exemplu, dacă unei persoane i se oferă tichete în valoare mai mare decât plafonul anual, suma care depășește această limită se consideră facilitate acordată de angajator și se impozitează ca salariu, chiar dacă ceilalți angajați nu au beneficiat de tichete.

Ce documente sunt necesare pentru deducere

Pentru a deduce cheltuielile suportate pentru odihna angajaților, angajatorul trebuie să dețină documente justificative:

Contribuabilii care țin contabilitatea de angajamente: factura fiscală;
Contribuabilii care țin contabilitatea de casă: factura fiscală și documentul care atestă plata efectivă.

Ce trebuie să știe angajații despre tichetele de vacanță

Tichetele de vacanță nu pot fi schimbate de angajați în bani. Dacă un salariat returnează tichetul către angajator, acesta nu are dreptul să îi plătească contravaloarea în numerar.
Fiecare tichet este valabil timp de un an de la data emiterii, oferind suficient timp pentru a fi utilizat în vacanțele planificate în pensiuni rurale.

În cazul în care valoarea tichetelor nu este folosită integral, modul de gestionare a sumei nevalorificate se stabilește prin contractul dintre operatorul de tichete și angajator. Angajatorul trebuie să negocieze cu operatorul cum se va trata soldul nefolosit: fie se returnează companiei care a emis tichetele, fie se gestionează altfel, conform acordului. Dacă la expirarea termenului operatorul returnează angajatorului valoarea neutilizată, aceasta se va include în venitul brut al angajatorului pentru perioada fiscală în care a fost încasată.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Justiție

300 de persoane, fără vacanțe în Turcia și fără bani? Administratoarea unei agenții de turism din Chișinău, plasată în arest preventiv

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!