Facebook

Încă o membră PAS, angajată în instituții de stat, inclusiv ministere, pe când avea doar studii liceale. Investigație

Selinia Cojocaru, vicepreședinta Organizației de Tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a fost angajată în ultimii trei ani în mai multe funcții și pe bază de contract la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Moldovei”, deși încă nu finalizase încă studiile de licență. Unele dintre angajări au fost făcute fără concurs. Asta arată o investigație publicată de portalul Moldova Curată.

În iulie 2023, la vârsta de 19 ani, Selinia Cojocaru, care absolvise liceul și era studentă în primul an la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, a fost angajată ca asistentă în cabinetul ministrului Culturii, Sergiu Prodan. A lucrat aproximativ șase luni, pe 0,5 unități de funcție, cu un salariu de 7 700 de lei brut lunar.

Ministerul Culturii a explicat că angajarea s-a făcut în baza încrederii personale acordate de ministru. Potrivit instituției, „aceasta a fost decizia personală a ministrului”.

Directoarea de programe a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, susține însă că pentru angajarea în cabinetul unui ministru erau necesare studii superioare finalizate cu diplomă de licență.

Încrederea personală a ministrului este o condiție suplimentară, nu una care înlocuiește studiile”, a declarat experta. Ea consideră că reducerea salariului nu justifică nerespectarea condiției privind studiile.

După plecarea din cabinetul ministrului, Cojocaru a continuat să presteze servicii pentru Ministerul Culturii. În februarie 2024, a semnat un contract în valoare totală de 85 200 de lei pentru 11 luni. Potrivit tinerei, serviciile au vizat promovarea Programului Național „Voucher Cultural”, inclusiv realizarea materialelor de comunicare, producție video, design grafic și administrarea conținutului pentru rețelele sociale.

În mai 2024, în timp ce contractul cu Ministerul Culturii era încă valabil, ea a fost contractată și de Ministerul Mediului, pentru servicii de producție și prelucrare a materialelor foto și video și activități de comunicare digitală. Contractul a fost în valoare de 64 295 de lei.

Ministerul Mediului a precizat că avea nevoie de servicii specializate pentru „fotografierea profesională, filmarea, montajul și editarea video, prelucrarea imaginilor sau realizarea designului grafic”. În 2025, ministerul i-a oferit alte două contracte, iar plățile efectuate către Cojocaru în acel an au însumat circa 66 000 de lei.

În paralel cu activitatea pentru instituțiile publice, în 2025, Cojocaru a lucrat și pentru Fundația StartUp Moldova, de unde a fost remunerată cu 131 672 lei.

Întrebată cum a reușit să combine activitatea profesională cu studiile, Cojocaru a spus că a beneficiat de un parcurs individual pentru studenții angajați și că și-a îndeplinit toate obligațiile academice.

Un tânăr aflat încă la facultate are dreptul să muncească, să acumuleze experiență și să-și demonstreze competențele”, a declarat ea. Cojocaru a mai spus că a fost una dintre studentele cu rezultate foarte bune și că și-a susținut ulterior teza de licență cu rezultate maxime.

În august 2025, Cojocaru a fost angajată ca specialistă principală la IP Administrația Națională „Apele Moldovei”. Instituția a precizat că angajarea s-a făcut „în baza cererii persoanei”, fără concurs, într-o funcție contractuală și pe perioadă determinată.

Conducerea instituției a argumentat că postul nu era unul de funcționar public, astfel că procedura de concurs aplicabilă funcțiilor publice nu era obligatorie. Fostul director al instituției, Nicu Belitei, a respins și acuzațiile potrivit cărora apartenența politică a tinerei ar fi avut vreun rol în angajare.

Nu a fost aplicat niciun criteriu de favorizare bazat pe apartenență politică”, a declarat acesta. El a precizat că la angajare au fost luate în calcul studiile universitare în curs, experiența și competențele lui Cojocaru în comunicare și relații cu publicul.

În 2026, după absolvirea facultății, Selinia Cojocaru a declarat pentru Moldova Curată că este consilieră în cabinetul ministrului Mediului, Gheorghe Hajder. Numele ei nu apare însă în lista angajaților cabinetului publicată pe site-ul ministerului, notează portalul.

Cojocaru susține că și-a construit parcursul profesional prin muncă și că nu consideră corect ca acesta să fie redus la vârsta sa sau la faptul că nu avea încă diploma de licență.

Mi-ar părea nedrept ca întregul meu parcurs să fie redus la ideea că eram „prea tânără”, că „nu aveam încă diplomă” sau „angajată fără studii””, a spus ea.

Lilia Ioniță consideră însă că traseul profesional al tinerei ridică, dincolo de problema studiilor, și întrebări privind egalitatea de șanse. Succesiunea funcțiilor și contractelor — de la cabinetul unui ministru, la contracte cu două ministere și apoi la o instituție publică — creează, în opinia sa, „o umbră de favoritism”.

Problema nu este că unii tineri primesc oportunități surprinzător de frumoase. Ar fi bine să le primească. Problema este dacă asemenea oportunități sunt, în mod real, oportunități pentru toți”, a declarat experta.

***

Amintim că, pe 14 iulie, o altă investigație a Moldovei Curată a arătat că Bogdan Zghere, vicepreședinte al Organizației de tineret a PAS, în vârstă de 21 de ani, lucrează la Ministerul Culturii, deși nu are încă diplomă de licență. Acesta a fost angajat în instituție în 2023, când avea 18 ani și era student în primul an, prin contracte de prestări servicii atribuite fără concurs de achiziții publice. Pentru anul 2026, Zgherea era angajat pe un contract în valoare de 300 000 de lei.

Dezvăluirile din materialul de presă au generat un val de critici în spațiul public.

În aceiași zi, Bogdan Zgherea și-a încheiat activitatea la Ministerul Culturii, înainte de expirarea contractului, care urma să fie valabil până la sfârșitul lunii septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: