Cu ce avere pleacă Alexandru Munteanu din funcția de prim-ministru al Republicii Moldova (DOC)

Fostul prim-ministru Alexandru Munteanu și-a depus declarația de avere și interese personale la încetarea mandatului, pe 7 iulie. Documentul arată că, în prima jumătate a anului 2026, acesta a încasat peste 166 de mii de lei din salariu și peste 50 de mii de lei din diurne. Deși a vândut o parte din activele financiare deținute în SUA, Munteanu declară în continuare investiții în Statele Unite și cote-părți evaluate la trei milioane de euro în două companii din Ucraina.

Potrivit declarației de avere, Munteanu a obținut în 2026 un salariu de aproape 166.200 lei și diurne în valoare de peste 50.000 lei.

Aproape 13.000 dolari SUA, fostul premier declară că i-a obținut din vânzarea unor active deținute prin Robinhood Securities, companie americană de brokeraj prin intermediul căreia pot fi făcute investiții la bursă.

În ceea ce privește bunurile imobile, Munteanu deține două terenuri cu destinație agricolă, cumpărate în 2022, precum și un apartament cu suprafața de 136 de metri pătrați, achiziționat în 2023, cu o valoare declarată de 677.000 de euro.

Totodată, acesta declară un automobil BMW 750LD, fabricat în 2017 și cumpărat în 2021, cu o valoare de piață de 700.000 de lei.

Fostul șef al Guvernului indică în declarație 14 conturi bancare deschise în Republica Moldova, România, Italia, Ucraina și Statele Unite ale Americii, în care păstrează economii în lei și valută de peste un milion de lei.

Munteanu declară și investiții financiare în Statele Unite. Acesta deține hârtii de valoare în valoare de aproape 226.000 dolari SUA prin Robinhood, alte hârtii de valoare de peste 100.000 dolari SUA la Trezoreria Statelor Unite și investiții de peste un milion (valuta nu este indicată în declarație) la fondul de pensii Mutual of America. Precizăm, opt luni în urmă, când prelua mandatul, Munteanu declarat puțin peste 800 de mii de dolari în același fond de pensii.

În declarația de avere sunt incluse și cote-părți în două companii din Ucraina: una din domeniul fabricării produselor din hârtie, cu sediul în Luțk, evaluată la un milion de euro, și alta din domeniul serviciilor de pază și securitate, cu sediul la Kiev, evaluată la două milioane de euro.

Reamintim, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru al Republicii Moldova pe 3 iulie, la opt luni de la preluarea mandatului. Din 8 iulie, interimatul funcției, până la învestirea unui nou cabinet, este asigurat de vice-premierul Eugeniu Osmochescu, responsabil de economie și digitalizare.

În aceeași zi în care Munteanu și-a anunțat demisia, președinta Maia Sandu a anunțat că va demara consultări cu partidele în vederea desemnării unui nou prim-ministru în această săptămână. Până în prezent, mai multe formațiuni de opoziție, inclusiv a socialiștilor, au anunțat că nu vor da curs invitației. De precizat, deși consultările au fost anunțate pentru această săptămână, până astăzi, miercuri, 8 iulie, Președinția nu a anunțat nici ziua, nici ora la care acestea urmează să aibă loc.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: