Politică

24 de acțiuni – altele secrete – în doi ani: ce prevede „Planul de consolidare a rezilienței democratice”, propus de Maia Sandu (DOC)

Mihaela Conovali
| 3 decembrie, 2025
09:28

Președinția a publicat „Planul de consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale”. Documentul făcut public, aprobat de Consiliul Național de Securitate, prevede 24 de acțiuni, printre care „promovarea unui cadru care să asigure independența editorială a furnizorilor media regionali”, „creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut”, „stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale”, „elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale”, precum și „revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice”.

Documentul publicat prevede 24 de acțiuni și perioadele de executare:

Promovarea unui cadru care să asigure independența editorială și profesionalismul furnizorilor media regionali: 2026;
Instituirea unui cadru normativ modern privind serviciile digitale și definirea responsabilităților pentru coordonarea acestora la nivel național: 2026-2027;
Ajustarea legislației mass-media la standardele europene, pentru garantarea independenței editoriale și a protecției jurnaliștilor, în special adoptarea Legii anti-SLAPP privind protejarea jurnaliștilor și activiștilor de acțiuni judiciare abuzive: 2026-2027;
Dezvoltarea unui program național pentru consolidarea spațiului informațional și a culturii civice, cu accent pe producția locală, comunicarea publică și educația democratică: 2026-2027;
Dezvoltarea unor servicii media regionale incluzive, care să reflecte diversitatea lingvistică și culturală: 2026-2027;
Creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut: 2026;
Crearea unei capacități analitice dedicate integrității proceselor electorale, cu rol în evaluarea riscurilor financiare, digitale și informaționale: 2026-2027;
Implementarea unui program național de alfabetizare media și civică, destinat tuturor categoriilor relevante de public: 2026-2027;
Stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale: 2026-2027;
Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie privind campaniile de dezinformare și manipulare informațională: 2026-2027;
Consolidarea arhitecturii de securitate cibernetică și guvernanței instituționale în domeniu: 2026;
Organizarea de instruiri periodice pentru personalul public privind bune practici de securitate cibernetică și recunoașterea incidentelor cibernetice: 2026;
Realizarea unui audit anual independent privind securitatea cibernetică a proceselor electorale: 2026-2027;
Actualizarea cadrului legal privind activele digitale, în conformitate cu standardele europene și internaționale în domeniu: 2026-2027;
Consolidarea cooperării interinstituționale pentru validarea și analiza datelor financiare relevante: 2026;
Îmbunătățirea schimbului de informații între instituțiile relevante pentru identificarea și gestionarea fluxurilor financiare cu risc sporit: 2026;
Optimizarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor în cadrul instituțiilor financiare și prestatorilor de servicii de plată: 2026;
Actualizarea cadrului penal pentru a sancționa utilizarea neautorizată sau tranzacționarea datelor bancare în scopuri ilicite: 2026;
Dezvoltarea capacităților instituționale în analiza și investigarea tranzacțiilor asociate activelor digitale: 2026;
Implementarea unor programe continue de formare și certificare în analiza tehnologică și financiară avansată: 2026-2027;
Intensificarea cooperării între instituții pentru desfășurarea eficientă a investigațiilor: 2026;
Elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale, cu scopul prevenirii finanțărilor din surse terțe și contracarării dezinformării, în conformitate cu pachetul de reglementări digitale al Uniunii Europene: 2026;
Revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice, prin stabilirea unor criterii clare de menținere a statutului acestora: 2026;
Ajustarea procedurilor instituționale pentru asigurarea unui proces eficient și previzibil de acreditare a reprezentanților mass-media și a observatorilor electorali: 2026.

NewsMaker a întrebat reprezentanții Președinției cine va fi responsabil de implementarea planului. Deocamdată nu am primit un răspuns.

NM by mihaelaconovali25

Planul a fost aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, convocat și condus de șefa statului Maia Sandu. Potrivit instituției prezidențiale, documentul stabilește „direcțiile principale prin care statul va preveni ingerințele externe și va proteja procesele democratice” și a fost elaborat „pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice”.

Maia Sandu a declarat că acestea sunt doar „o parte dintre măsuri”. „Nu tot planul poate fi făcut public. (…) Sunt anumite acțiuni cu caracter secret despre care nu vrem să afle și cei care au intenții proaste în raport cu cetățenii și cu statul Republica Moldova”, a declarat șefa statului în timpul conferinței de presă pe 2 decembrie.

***

Consiliul Național de Securitate este un organ consultativ pe lângă șeful statului, responsabil de coordonarea și monitorizarea politicilor de securitate națională. Acesta este condus de șefa statului și a fost constituit pe 7 noiembrie 2025, printr-un decret prezidențial. Din componența Consiliului fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, ministrul apărării Anatolie Nosatîi, ministra afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS Alexandru Musteața, inclusiv procurorul general interimar Alexandru Machidon. Prin același act semnat de Maia Sandu, a fost abrogat decretul din 2023 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

acțiuni, Consiliul Național de Securitate, plan, top

Știri similare

Politică

Munteanu îi urează „curaj” lui Tofan și rupe tăcerea: „Nu am demisionat din cauza reformei fiscale”

Politică

Guvernul Tofan a primit vot de încredere din partea Parlamentului

Politică

Vasile Tofan spune că Maia Sandu i-a propus funcția de premier, „la câteva zile” după demisia lui Munteanu. A pus condiții PAS?

Ecaterina Arvintii
| 21 iulie, 2026
21:49

Prim-ministrul ales, Vasile Tofan, susține că propunerea de a prelua conducerea Guvernului i-a fost făcută de președinta Maia Sandu, „la câteva zile” după demisia fostului premier Alexandru Munteanu. Întrebat dacă a impus condiții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru a accepta funcția, Tofan a spus că nu a negociat în spatele ușilor închise, dar a ales să-și facă publică viziunea asupra guvernării.

Tofan a declarat, la ProTV, că a acceptat „imediat” propunerea șefei statului, spre deosebire de discuțiile purtate anul trecut, când a ezitat să intre în politică.

„Telefonul a venit de la doamna președintă Maia Sandu. Trebuie să spun că, de data aceasta, nu m-am gândit mult, am reacționat imediat. Am spus că, dacă dumneaei și partidul aflat la guvernare consideră că aș putea să-mi servesc țara, eu sunt determinat să o fac. Știți că au fost discuții în octombrie, atunci am ezitat. Nu am avut poate acea determinare necesară ca să fac acea ruptură de sectorul privat”, a declarat Tofan în cadrul emisiunii „În profunzime”.

Referindu-se la eventualele condiții puse PAS înainte de a accepta funcția, Tofan a explicat că a preferat să-și prezinte public ideile, în loc să le negocieze în discuții private.

„Am mers pe altă cale. De fapt, una publică. În loc să pun condiții pe care să le agreăm în cabinete, am decis să îmi anunț viziunea pentru Moldova printr-o postare publică. Este acea fericită – nefericită postare cu Milei, unde am spus că într-o lume ideală, un lider care vine să guverneze o țară trebuie să fie și împăciuitor, și animal politic, ca să reziste în jungla asta politică, dar trebuie să fie și reformator. Mi-am expus atunci viziunea: eu cred că Moldova are nevoie de arhetipul unui om curajos, care să nu fie atât de focusat pe ratingul său politic, dar care să pună degetul pe rană. (…) Mi s-a părut cinstit și onest să-mi fac viziunile mele publice, inclusiv ca să treacă testul oamenilor. Am fost încurajat de faptul că PAS a avut încredere în mine”, a mai explicat premierul ales”, a mai declarat Vasile Tofan.

Amintim, pe 4 iunie, la o zi după demisia premierului Alexandru Munteanu, Vasile Tofan a prezentat 12 măsuri pe care le considera necesare pentru Republica Moldova, printre care reforma fiscală, echitatea salarială în sectorul public, rescrierea Codului muncii, instituirea unui moratoriu asupra controalelor și majorarea tarifului la apă. În aceeași postare, Tofan susținea că politicianul care ar putea implementa aceste reforme ar fi „un Milei de Moldova”, făcând referire la președintele Argentinei, Javier Milei.

Pe 10 iulie, PAS a anunțat că îl propune la funcția de prim-ministru pe Tofan. O zi mai târziu, șefa statului l-a desemnat oficial în această funcție.

Pe 21 iulie, după aproape zece ore de dezbateri, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Vasile Tofan. Cabinetul de miniștri și programul de guvernare au fost susținute în unanimitate de deputații PAS, în timp ce opoziția nu a votat pentru învestirea noului Executiv.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestire este programată pentru miercuri, 22 iulie, la ora 08:00, la Președinție. Membrii Guvernului vor depune jurământul în fața președintei Maia Sandu, în prezența președintelui Parlamentului, Igor Grosu. În aceeași zi, la ora 13:00, noul Guvern urmează să se întrunească în prima ședință.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!