Politică

24 de acțiuni – altele secrete – în doi ani: ce prevede „Planul de consolidare a rezilienței democratice”, propus de Maia Sandu (DOC)

Mihaela Conovali
| 3 decembrie, 2025
09:28

Președinția a publicat „Planul de consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale”. Documentul făcut public, aprobat de Consiliul Național de Securitate, prevede 24 de acțiuni, printre care „promovarea unui cadru care să asigure independența editorială a furnizorilor media regionali”, „creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut”, „stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale”, „elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale”, precum și „revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice”.

Documentul publicat prevede 24 de acțiuni și perioadele de executare:

Promovarea unui cadru care să asigure independența editorială și profesionalismul furnizorilor media regionali: 2026;
Instituirea unui cadru normativ modern privind serviciile digitale și definirea responsabilităților pentru coordonarea acestora la nivel național: 2026-2027;
Ajustarea legislației mass-media la standardele europene, pentru garantarea independenței editoriale și a protecției jurnaliștilor, în special adoptarea Legii anti-SLAPP privind protejarea jurnaliștilor și activiștilor de acțiuni judiciare abuzive: 2026-2027;
Dezvoltarea unui program național pentru consolidarea spațiului informațional și a culturii civice, cu accent pe producția locală, comunicarea publică și educația democratică: 2026-2027;
Dezvoltarea unor servicii media regionale incluzive, care să reflecte diversitatea lingvistică și culturală: 2026-2027;
Creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut: 2026;
Crearea unei capacități analitice dedicate integrității proceselor electorale, cu rol în evaluarea riscurilor financiare, digitale și informaționale: 2026-2027;
Implementarea unui program național de alfabetizare media și civică, destinat tuturor categoriilor relevante de public: 2026-2027;
Stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale: 2026-2027;
Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie privind campaniile de dezinformare și manipulare informațională: 2026-2027;
Consolidarea arhitecturii de securitate cibernetică și guvernanței instituționale în domeniu: 2026;
Organizarea de instruiri periodice pentru personalul public privind bune practici de securitate cibernetică și recunoașterea incidentelor cibernetice: 2026;
Realizarea unui audit anual independent privind securitatea cibernetică a proceselor electorale: 2026-2027;
Actualizarea cadrului legal privind activele digitale, în conformitate cu standardele europene și internaționale în domeniu: 2026-2027;
Consolidarea cooperării interinstituționale pentru validarea și analiza datelor financiare relevante: 2026;
Îmbunătățirea schimbului de informații între instituțiile relevante pentru identificarea și gestionarea fluxurilor financiare cu risc sporit: 2026;
Optimizarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor în cadrul instituțiilor financiare și prestatorilor de servicii de plată: 2026;
Actualizarea cadrului penal pentru a sancționa utilizarea neautorizată sau tranzacționarea datelor bancare în scopuri ilicite: 2026;
Dezvoltarea capacităților instituționale în analiza și investigarea tranzacțiilor asociate activelor digitale: 2026;
Implementarea unor programe continue de formare și certificare în analiza tehnologică și financiară avansată: 2026-2027;
Intensificarea cooperării între instituții pentru desfășurarea eficientă a investigațiilor: 2026;
Elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale, cu scopul prevenirii finanțărilor din surse terțe și contracarării dezinformării, în conformitate cu pachetul de reglementări digitale al Uniunii Europene: 2026;
Revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice, prin stabilirea unor criterii clare de menținere a statutului acestora: 2026;
Ajustarea procedurilor instituționale pentru asigurarea unui proces eficient și previzibil de acreditare a reprezentanților mass-media și a observatorilor electorali: 2026.

NewsMaker a întrebat reprezentanții Președinției cine va fi responsabil de implementarea planului. Deocamdată nu am primit un răspuns.

NM by mihaelaconovali25

Planul a fost aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, convocat și condus de șefa statului Maia Sandu. Potrivit instituției prezidențiale, documentul stabilește „direcțiile principale prin care statul va preveni ingerințele externe și va proteja procesele democratice” și a fost elaborat „pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice”.

Maia Sandu a declarat că acestea sunt doar „o parte dintre măsuri”. „Nu tot planul poate fi făcut public. (…) Sunt anumite acțiuni cu caracter secret despre care nu vrem să afle și cei care au intenții proaste în raport cu cetățenii și cu statul Republica Moldova”, a declarat șefa statului în timpul conferinței de presă pe 2 decembrie.

***

Consiliul Național de Securitate este un organ consultativ pe lângă șeful statului, responsabil de coordonarea și monitorizarea politicilor de securitate națională. Acesta este condus de șefa statului și a fost constituit pe 7 noiembrie 2025, printr-un decret prezidențial. Din componența Consiliului fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, ministrul apărării Anatolie Nosatîi, ministra afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS Alexandru Musteața, inclusiv procurorul general interimar Alexandru Machidon. Prin același act semnat de Maia Sandu, a fost abrogat decretul din 2023 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

acțiuni, Consiliul Național de Securitate, plan, top

Știri similare

Politică

Rusia anunță că l-a convocat pe ambasadorul Lilian Darii. Ce acuzații aduce Chișinăului

Politică

„Primul meu instinct a fost să revedem numărul”: Premierul desemnat, Vasile Tofan, explică de ce a păstrat 14 ministere

Politică

Un nou partid în Republica Moldova? Adrian Dulgher: „E timpul să schimbăm țara noastră”

Mihaela Conovali
| 21 iulie, 2026
16:36

În Republica Moldova ar putea apărea un nou partid, cu denumirea „Viitor Independent și Siguranță” (VIS). Despre acest lucru a anunțat Adrian Dulgher, fost membru și vicepreședinte al partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, care a precizat că Agenția Servicii Publice (ASP) i-a aprobat rezervarea denumirii formațiunii. Astfel, Dulgher a anunțat că începe colectarea semnăturilor în vederea înregistrării partidului.

Adrian Dulgher a prezentat un mesaj al ASP, prin care este anunțat că rezervarea denumirii „Partidul Politic Viitor Independent și Siguranță” a fost aprobată. În mesaj se precizează că termenul de rezervare este de șase luni și expiră la 4 decembrie 2026.

„Am promis: ridicăm țara aceasta. (…) Înregistrăm un partid cu care să schimbăm țara noastră. Un partid făcut de moldoveni adevărați, de diaspora, de tineri, de moldovenii care s-au săturat de sistemul politic și de politicienii de carieră. E timpul să schimbăm țara noastră”, a comunicat Dulgher pe o rețea de socializare, adăugând că începe colectarea semnăturilor pentru înregistrarea partidului.

Potrivit legii, partidele politice se înregistrează la Agenția Servicii Publice. Pentru înregistrare sunt necesare cererea, statutul și programul partidului, actul de constituire, lista membrilor (cel puțin 1.000 de persoane), actele de constituire ale organizațiilor teritoriale și lista delegaților la congresul de constituire. Lista membrilor, întocmită în baza cererilor de aderare, trebuie să includă numele, prenumele, sexul, data nașterii, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, precum și semnătura acestora.

În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate oficial 66 de partide politice.

***

Adrian Dulgher se prezintă drept om de afaceri.

Acesta a locuit timp de trei decenii în Marea Britanie, iar după ce a revenit în Republica Moldova a intrat în politică, devenind vicepreședinte Coaliției pentru Unitate și Bunăstare. Dulgher a candidat pe lista CUB la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, figurând pe poziția a doua. În urma scrutinului, formațiunea a acumulat doar 0,84% din voturile valabil exprimate și nu a obținut niciun mandat de deputat.

Anterior, Dulgher a avut statut de bănuit într-un dosar de contrabandă în proporții deosebit de mari, după ce s-a autodenunțat ca proprietar al 1,6 milioane de euro găsiți de vameșii de la Leușeni, ascunși într-un camion. Acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsă de probe, iar organele de drept au declarat că banii nu-i aparțin acestuia.

Pe 12 ianuarie 2026, Ziarul de Gardă a scris, cu trimitere la „reprezentanții unor instituții din Ucraina”, că Adrian Dulgher a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe declara că nu a fost informat de autoritățile ucrainene privind impunerea vreunei interdicții de intrare în Ucraina în raport cu Dulgher. Însuși Dulgher la fel susține că nu a fost notificat că ar fi vizat de o astfel de măsură. Detalii AICI.

Dulgher intenționa să candideze în calitate de candidat independent la funcția de primar al municipiului Orhei la alegerile locale noi din 17 mai 2026. Totuși, acesta a rămas în afara cursei. Totodată, CEC a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Detalii AICI.