Maia Sandu/facebook

30 de ani de autonomie în UTA Găgăuzia. Sandu, Recean și Grosu s-au întâlnit cu reprezentanții din regiune

Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean s-au întâlnit pe 21 decembrie cu reprezentanții comunității găgăuze. Potrivit administrației șefei statului, întâlnirea a fost organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea autonomiei găgăuze. Părțile au discutat despre protejarea și promovarea limbii, culturii și tradițiilor găgăuze, precum și despre necesitatea unirii eforturilor pentru dezvoltarea autonomiei.

Administrația prezidențială a reamintit că, pe 23 decembrie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat legea „Cu privire la statutul juridic special al autonomiei găgăuze” pentru protejarea și promovarea identității culturale, a limbii și a tradițiilor comunității găgăuze.

„În ciuda faptului că, în 2010, UNESCO a inclus limba găgăuză pe lista limbilor aflate sub amenințarea dispariției, măsurile adoptate până acum nu sunt suficiente pentru protejarea acesteia”, se precizează în comunicatul administrației prezidențiale.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții comunității găgăuze, Sandu a subliniat că autoritățile centrale sunt gata să colaboreze cu autonomia pentru a proteja identitatea culturală a acesteia și pentru a transmite tradițiile culturale generațiilor viitoare. Părțile au discutat, de asemenea, despre necesitatea implementării unor programe educaționale eficiente, despre disponibilitatea resurselor didactice și despre pregătirea profesorilor specializați pentru predarea limbii găgăuze.

În plus, participanții la întâlnire au subliniat importanța stabilirii unei legături și a unei înțelegeri reciproce între Chișinău și Comrat. În acest context, președinta a subliniat importanța proiectelor destinate dezvoltării economice și sociale a regiunii. „În cadrul programului Satul European se implementează 15 proiecte în valoare de 73 milioane de lei. Acest lucru contribuie direct la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. În plus, investițiile UE în regiune, în valoare de peste 40 de milioane de euro, au dus la îmbunătățiri semnificative ale infrastructurii, educației și sănătății, asigurând o creștere a nivelului de trai în autonomie”, au adăugat reprezentanții administrației prezidențiale.

În cadrul întâlnirii, Sandu a acordat distincții reprezentanților comunității găgăuze — personalități din domeniul culturii, profesori, medici, aleși locali, jurnaliști și antreprenori. Printre aceștia se numără: Maria Akbaș, Ludmila Anastasova, Vera Balova, Stepan Bulgar, Petru Buzadji, Elena Karamit, Constantin Keleș, Ecaterina Cojocari, Tatiana Damașcan, Vitali Gaidarji, Svetlana Genova, Igor Guseinov, Ecaterina Jecova, Gheorghe Kalciu, Ghiuliu Karanfil, Vasile Neikovcen, Svetlana Mironova, Denis Pîntia, Polina Pîntia, Svetlana Peikova, Petros Albertian, Mihail Sirkeli, Ana Statova și Maria Tanasovici.

În încheierea discuției, șefa statului a confirmat disponibilitatea autorităților de a colabora cu autonomia găgăuză pentru ca regiunea să devină un exemplu de prosperitate și cooperare de succes. „A venit timpul să facem împreună tot ceea ce nu s-a realizat în ultimii 30 de ani”, a conchis Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Chișinăul, declarație despre confruntările dintre Israel și Iran: „Ne alăturăm apelurilor lansate pentru o dezescaladare imediată”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a publicat pe 14 iunie o declarație în care face apel la dezescaladarea confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Totodată, instituția a precizat că autoritățile țării noastre continuă să monitorizeze situația de securitate și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni din regiune.

Republica Moldova urmărește cu îngrijorare escaladarea gravă a tensiunilor din Orientul Mijlociu, generate de deteriorarea situației de securitate în contextul confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Evoluțiile recente riscă să afecteze serios stabilitatea regională și securitatea internațională.

Ne alăturăm apelurilor lansate de comunitatea internațională pentru o dezescaladare imediată a tensiunilor și îndemnăm toate părțile implicate să manifeste reținere maximă și să se angajeze într-un dialog constructiv orientat spre soluționare diplomatică a disputelor”, se arată în declarație.

MAE a mai menționat că siguranța cetățenilor moldoveni din regiune constituie „o prioritate” pentru autoritățile Republicii Moldova. Instituția a precizat că acestea continuă să monitorizeze îndeaproape situația și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni.

Totodată, sprijinim eforturile diplomatice internaționale de relansare a procesului de negociere privind programul nuclear al Iranului, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) și ale Planului Comun de Acțiune (JCPoA), ca piloni esențiali ai regimului global de neproliferare ale armelor de distrugere în masă în cadrul regimului de control al armelor la nivel internațional”, a adăugat Ministerul de Externe.

Amintim că confruntările militare dintre Israel și Iran au început în noaptea de 12 spre 13 iunie, atunci când armata israeliană a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. În replică, forțele israeliene au bombardat din nou Iranul.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Pe 14 iunie, ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a anunțat că, actualmente, nu există cetățeni moldoveni printre victimele din Israel ale atacurilor iraniene. De asemenea, diplomatul a îndemnat moldovenii din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene și să evite deplasările neesențiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: