Maia Sandu/facebook

30 de ani de autonomie în UTA Găgăuzia. Sandu, Recean și Grosu s-au întâlnit cu reprezentanții din regiune

Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean s-au întâlnit pe 21 decembrie cu reprezentanții comunității găgăuze. Potrivit administrației șefei statului, întâlnirea a fost organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea autonomiei găgăuze. Părțile au discutat despre protejarea și promovarea limbii, culturii și tradițiilor găgăuze, precum și despre necesitatea unirii eforturilor pentru dezvoltarea autonomiei.

Administrația prezidențială a reamintit că, pe 23 decembrie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat legea „Cu privire la statutul juridic special al autonomiei găgăuze” pentru protejarea și promovarea identității culturale, a limbii și a tradițiilor comunității găgăuze.

„În ciuda faptului că, în 2010, UNESCO a inclus limba găgăuză pe lista limbilor aflate sub amenințarea dispariției, măsurile adoptate până acum nu sunt suficiente pentru protejarea acesteia”, se precizează în comunicatul administrației prezidențiale.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții comunității găgăuze, Sandu a subliniat că autoritățile centrale sunt gata să colaboreze cu autonomia pentru a proteja identitatea culturală a acesteia și pentru a transmite tradițiile culturale generațiilor viitoare. Părțile au discutat, de asemenea, despre necesitatea implementării unor programe educaționale eficiente, despre disponibilitatea resurselor didactice și despre pregătirea profesorilor specializați pentru predarea limbii găgăuze.

În plus, participanții la întâlnire au subliniat importanța stabilirii unei legături și a unei înțelegeri reciproce între Chișinău și Comrat. În acest context, președinta a subliniat importanța proiectelor destinate dezvoltării economice și sociale a regiunii. „În cadrul programului Satul European se implementează 15 proiecte în valoare de 73 milioane de lei. Acest lucru contribuie direct la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. În plus, investițiile UE în regiune, în valoare de peste 40 de milioane de euro, au dus la îmbunătățiri semnificative ale infrastructurii, educației și sănătății, asigurând o creștere a nivelului de trai în autonomie”, au adăugat reprezentanții administrației prezidențiale.

În cadrul întâlnirii, Sandu a acordat distincții reprezentanților comunității găgăuze — personalități din domeniul culturii, profesori, medici, aleși locali, jurnaliști și antreprenori. Printre aceștia se numără: Maria Akbaș, Ludmila Anastasova, Vera Balova, Stepan Bulgar, Petru Buzadji, Elena Karamit, Constantin Keleș, Ecaterina Cojocari, Tatiana Damașcan, Vitali Gaidarji, Svetlana Genova, Igor Guseinov, Ecaterina Jecova, Gheorghe Kalciu, Ghiuliu Karanfil, Vasile Neikovcen, Svetlana Mironova, Denis Pîntia, Polina Pîntia, Svetlana Peikova, Petros Albertian, Mihail Sirkeli, Ana Statova și Maria Tanasovici.

În încheierea discuției, șefa statului a confirmat disponibilitatea autorităților de a colabora cu autonomia găgăuză pentru ca regiunea să devină un exemplu de prosperitate și cooperare de succes. „A venit timpul să facem împreună tot ceea ce nu s-a realizat în ultimii 30 de ani”, a conchis Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: