30 de ani de la aderarea R. Moldova la Consiliul Europei. Popșoi: „A fost un pilon esențial al progresului nostru” (VIDEO)

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a transmis pe 13 iulie un mesaj cu ocazia împlinirii a trei decenii de la aderarea Republicii Moldova la Consiliului Europei. Diplomatul a menționat că Consiliul Europei a fost un „pilon esențial” al progresului Republicii Moldova și și-a exprimat convingerea că parteneriatul din acestea va continua să fie unul solid.

Pe 13 iulie 1995, Republica Moldova făcea un pas esențial pe calea democrației, a statului de drept, a respectului pentru drepturile omului, integrându-se într-o familie de valori care ne-a inspirat și sprijinit constant în procesul de consolidare instituțională și transformare democratică. Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. (…) Privim înainte cu încredere, convinși că acest parteneriat va continua să fie solid, constructiv și orientat spre viitorul european al țării noastre”, a transmis ministrul de Externe.

De asemenea, Mihai Popșoi a mulțumit, în numele Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Europei pentru solidaritate, expertiză și sprijin „constant” acordat în acești 30 de ani.

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, care a fost creată la 5 mai 1949. Consiliul Europei reunește 46 de state membre și o serie de state cu statut de observator (SUA, Mexic, Israel, Canada, Vatican, Japonia).

Acesta are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.

Republica Moldova a deținut pentru prima dată președinția Comitetului de Miniștri în perioada mai-noiembrie 2003. Atunci țara noastră a devenit prima țară din spațiul CSI care a deținut această poziție. O a doua președinție este programată pentru noiembrie 2025 – mai 2026.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: