Mircea Snegur

A murit primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur 

A murit primul președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur. Anunțul a fost făcut de Constantin Tampiza, fost vicepremier al Moldovei în perioada 1991-1992. 

Mircea Snegur avea 83 de ani. Potrivit lui Tampiza, Snegur a murit pe 13 septembrie, la ora 23:30, din cauza unei boli incurabile.

Snegur s-a născut la 17 ianuarie 1940 în satul Trifăneşti, judeţul Soroca. În anul 1956 a absolvit Şcoala Medie din satul Frumuşica, raionul Floreşti. Studiile superioare şi le-a făcut la Institutul Agricol din Chişinău, pe care l-a absolvit în 1961. A făcut aspirantura la catedra de fitotehnie a aceluiaşi institut (1972). De specialitate este agronom-savant, are titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe agricole.

În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom şi preşedinte de colhoz în satul Lunga, raionul Floreşti, ulterior a deţinut funcţiile de: director al Staţiei Experimentale pentru Culturile de Cîmp (1968-1973), şef al Direcţiei principale ştiinţă agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociaţiei Ştiinţifice de Producţie “Selecţia” şi director al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Culturilor de Cîmp din oraşul Bălţi (1978-1981).

În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineţ al PCM. Din 1985 pînă în 1989 deţine funcţia de secretar al CC al PCM.

Din 1989 pînă în 1990 a activat în calitate de ăreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM şi de preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM. De la 3 septembrie 1990 până la 1 decembrie 1996 deţine funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.

La 26 martie 1989 este ales deputat în Sovietul Suprem al URSS, a fost deputat în Sovietul Suprem al RSSM de legislaturile a XI-a şi a XII-a, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a.

A fost preşedinte al Partidului Renaşterii şi Concilierii din Republica Moldova.

I-au fost conferite următoarele distincţii de stat şi titluri onorifice: Ordinul „Insigna de Onoare” (1966), Medalia „Pentru Vitejie în Muncă” (1976), „Ordinul Republicii” (2000), Diplomă „AD Honores” a Academiei Europene de Arte (1995), Diploma de Onoare şi Medalia de Aur a Ordinului European de Merit (1995), Doctor Honoris Causa la Universitatea Agrară din Chişinău (1996), Doctor Honoris Causa la Universitatea din Ankara (1996), Doctor Honoris Causa la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (2001).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților lui Dodon de schimbare a judecătorilor care examinează dosarul „Kuliok”

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților ex-președintelui țării, Igor Dodon, de recuzare a completului de judecată în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost pronunțată pe 4 martie, cererea fiind examinată de un alt complet de judecată.

Completul vizat este format din judecătorii Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea.

Avocații fostului președinte au argumentat necesitatea schimbării completului de judecată printr-o posibilă lipsă de imparțialitate. Potrivit apărării, includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista martorilor acuzării și dispunerea aducerii sale silite în fața instanței ar încălca normele procedurale.

Apărarea a subliniat că Plahotniuc este, la rândul său, învinuit într-un dosar penal conex privind coruperea activă și că a invocat dreptul legal de a nu depune mărturie împotriva sa. Cu toate acestea, instanța a decis aducerea sa forțată la ședință.

La rândul său, procurorul Petru Iarmaliuc a calificat solicitarea drept neîntemeiată. Acesta a declarat că nu există temeiuri legale pentru recuzarea completului de judecată și că demersul avocaților lui Dodon ar semăna mai degrabă cu o apărare a intereselor lui Plahotniuc, decât ale propriului lor client.

În final, CSJ a respins cererea avocaților lui Dodon, menținând actuala componență a completului de judecată.

Amintim că, pe 17 februarie, Vladimir Plahotniuc a fost adus forțat la CSJ pentru a fi audiat în dosarul „kuliok”, însă a refuzat să facă declarații în fața instanței. Decizia privind aducerea silită a fost luată după ce fostul lider al PDM a lipsit de la o ședință anterioară, invocând faptul că era implicat în pregătirea audierilor în propriul dosar privind „frauda bancară”.

***

În septembrie 2022, procurorii au trimis în judecată așa-numitul dosar „kuliok”. Acesta se bazează pe o înregistrare video cu discuții private dintre fostul președinte Igor Dodon și fostul lider al Partidul Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, din vara anului 2019.

Potrivit procurorilor, Plahotniuc i-ar fi transmis lui Dodon între 600 de mii și 1 milion de dolari. Conform anchetei, banii urmau să fie folosiți pentru cheltuielile Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, inclusiv pentru plata salariilor unor membri ai formațiunii.

Pentru că presupusa faptă ar fi fost comisă în perioada în care Dodon era președinte, dosarul este examinat de Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova. Dodon nu își recunoaște vina și spune că dosarul este unul fabricat.

În noiembrie 2025, procesul a fost reluat de la zero. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat 11 din cei 17 martori ai acuzării în dosarul lui Dodon. Printre aceștia se numără: Vladimir Plahotniuc, consilierul său Serghei Iaralov, foștii deputați Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu și Adrian Albu, fostul premier Pavel Filip, precum și actualul deputat Lilian Carp.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: