РБК

A murit primul președinte al Ucrainei, unul din liderii care a pus capăt existenței URSS

Primul președinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk, a murit la vîrsta de 88 de ani. Decesul a survenit astăzi, 10 mai, după o luptă îndelungată cu o boală. Anunțul a fost făcut pentru Ukrainian News de o sursă din cercul familiei.

„Astăzi, 10 mai 2022, la ora 17:00, ora Kievului, Leonid Makarovici Kravciuk, primul președinte al Ucrainei independente, a murit după o lungă boală”, se arată în mesaj.

Moartea lui Kravciuk a fost confirmată și de deputatul Ucrainei, Irina Gerașcenko, pe canalul său de Telegram.

„Leonid Kravciuk a murit”, a scris ea.

La sfârșitul lunii iunie 2021 a devenit cunoscut faptul că starea de sănătate a lui Leonid Kravciuk s-a înrăutățit. Ulterior, a devenit cunoscut faptul că Kravciuk a fost operat la Centrul Inimii din Kiev.

După operație, primul președinte al Ucrainei a fost trimis în Germania pentru reabilitare.

Presa a scris că  Kravciuk a suferit o intervenție chirurgicală la inimă, a fost la terapie intensivă și a fost conectat la un ventilator. Recent, jurnaliștii au aflat că starea lui Kravciuk, în vârstă de 87 de ani, s-a îmbunătățit. Ulterior, această informație a fost confirmată  de Aleksei Arestovici, purtătorul de cuvânt al delegației ucrainene la Grupul de contact trilateral, condus de Kravciuk.

Leonid Kravciuk a fost primul președinte al Ucrainei independente în perioada 1991-1994.

Împreună cu Boris Elțîn, președintele Rusiei și Stanislav Șușkevici, primul lider al Belarusului independent, care a murit săptămâna trecută, Kravciuk a luat parte la semnarea Acordului, care a pus capăt existenței URSS.

Ulterior, în 1992, Leonid Kravciuk a semnat tratatul de dezarmare nucleară a Ucrainei.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, la Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: