тюрьма
deschide.md/ foto simbol

A obținut peste 1,5 kg de aur și două apartamente în Chișinău. Ce pedeapsă a primit un moldovean condamnat pentru înșelăciune

Un moldovean de 39 de ani a fost condamnat pentru că a înstrăinat prin înșelăciune bunuri în valoare de 2,2 milioane de lei, de la 50 de persoane. Instanța de judecată i-a stabilit o pedeapsă de 18 ani și 6 luni de închisoare. Bărbatul a fost dat în căutare pentru că nu s-a prezentat la ședințele de judecată. Informațiile au fost confirmate de Procuratura Generală, într-un comunicat din 5 decembrie. 

Potrivit materialelor dosarului penal, în perioada anilor 2018-2021, inculpatul, sub pretextul confecționării articolelor din aur, a însușit de la mai multe victime bijuterii din aur și mijloace financiare, fără intenția de a-și realiza obligația asumată. Astfel, bărbatul a dobândit articole din aur cu greutatea totală de 1 532,45 grame și mijloace financiare în sumă de 729 735,28 lei.

Tot el, în anul 2018, cunoscând cu certitudine că printr-o procură i-a fost încredințată înregistrarea unui imobil pe numele unei femei, abuzând de încrederea ei și inducând-o în eroare referitor la finisarea procedurilor de înscriere a imobilului, a înstrăinat, din numele acesteia, apartamentul situat în sectorul Buiucani al capitalei pe numele unui bărbat. Prin această infracțiune a cauzat victimei daune materiale în sumă de 497 952 de lei.

Același inculpat, în anul 2021, sub pretextul deținerii unei procuri ce i-ar fi conferit dreptul de înstrăinare a unui apartament din orașul Durlești, a obținut de la o victimă 3 000 de euro în calitate de avans pentru a asigura vânzarea bunului imobil, acțiune despre care știa că nu poate și nu are dreptul să o realizeze.

În total, suma prejudiciilor cauzate celor peste 50 de părți vătămate a constituit peste 2,2 milioane de lei.

Pe 30 noiembrie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani l-a recunoscut vinovat de comiterea mai multo episoade de escrocherie. Instanța l-a candamnat la 18 ani și 6 luni ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, acesta a fost privat de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor materiale ale altor persoane pe un termen 5 ani.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.

PG a precizat că inculpatul a fost anunțat în căutare din motiv că acesta nu s-a prezentat în ședințele de judecată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: