Justiție

A revenit la serviciu cu program redus pentru a fi alături de copii, dar primește un volum prea mare de lucru? O judecătoare va protesta la CSM

Ana-Maria Dolghii
| 21 decembrie, 2025
11:37

Judecătoarea Marina Rusu va organiza pe 22 decembrie un protest la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru respectarea drepturilor părinților din sistem. Magistrata, care are copii minori, inclusiv o fetiță sub 2 ani, a menționat că a decis să revină la serviciu cu program redus și pauză necesară pentru alăptare, însă, în realitate, primește același volum de lucru ca un angajat cu program complet.

Marina Rusu a relatat într-o postare pe Facebook că 5 dintre cei 7 copii ai săi sunt minori, iar cel mai mic nu a împlinit încă vârsta de 2 ani. „Din acest motiv am decis să revin la muncă cu program redus — patru ore pe zi — exact așa cum prevede legea, cu pauza necesară pentru alăptare — 30 de minute. Muncesc aceste patru ore și sunt remunerată pentru ele. Acesta este cadrul legal în care activez. În realitate însă, zi de zi, lucrurile stau altfel. Mi se repartizează același volum de muncă precum colegilor cu program complet de opt ore și salariu integral”, a menționat judecătoarea.

Potrivit ei, au existat zile în care a rămas la serviciu până la orele 21:00 — 22:00.

„În acele momente simțeam durere fizică reală în piept, pentru că corpul meu îmi amintea că sunt mamă care alăptează. Acasă mă așteptau copiii mei, exact în timpul pe care legea, teoretic, mi l-a garantat pentru ei. Dreptul la alăptare este un drept al copilului și al mamei. Alăptarea nu este despre confort și nu este o alegere opțională. Este o necesitate biologică pentru sănătatea copiilor mei și pentru sănătatea mea. Este un ritm care nu poate fi amânat și nu poate fi negociat cu un program administrativ”, a adăugat ea.

Aceasta a comunicat că a sesizat instituțiile, cerând ca volum de lucru să fie proporțional cu timpul de muncă achitat, însă soluționarea problemei ar fi fost suspendată de Consiliul Superior al Magistraturii pe termen nedeterminat.

„Am decis să merg mai departe și am sesizat 29 de organizații naționale și internaționale. Pentru că nu este doar problema mea. Este o problemă de sistem. Și voi vorbi deschis despre răspunsurile primite, pentru că transparența este singura cale spre schimbare”, a menționat magistrata.

Marina Rusu a subliniat că nu doar femeile din sistemul judiciar se confruntă cu această problemă, ci și bărbații. „Tații au același drept de a fi alături de copiii lor. Iar copiii au dreptul să-și vadă ambii părinți prezenți, implicați, disponibili”, a subliniat ea.

Ulterior, judecătoarea a anunțat că va protestat pe 22 decembrie, începând cu ora 10:00, în fața Consiliului Superior al Magistraturii.

„Voi sta acolo în semn de protest tăcut, ca mamă, cerând ceva foarte simplu: să nu fim forțați să alegem între copiii noștri și munca noastră. (…) Alăptarea nu poate fi amânată. Copiii nu pot aștepta. Drepturile nu ar trebui să aștepte”, a spus ea.

Aceasta a îndemnat persoanele care o susțin să i se alăture la manifestație.

Marina Rusu a fost numită în funcția de judecător la 8 februarie 2012, pe un termen de cinci ani, pentru a activa la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia. În mai 2017, ea a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă.

Pe 27 ianuarie 2023, Marina Rusu a ajuns în lista judecătorilor care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, pe motiv că membrii comisiei nu ar fi avut suficiente informații despre veniturile și bunurile dobândite de aceasta în perioada 2014 – 2016. Comisia nu a fost în măsură să verifice dacă veniturile obținute au fost legitime și dacă activele au fost dobândite în mod legal, scrie Anticorupție.md.

De cealaltă parte, Marina Rusu a declarat că în acea perioadă se afla în concediu pentru îngrijirea copilului, iar veniturile pe care le-a încasat au fost acumulate din două surse: indemnizația de maternitate și îngrijire a copilului și veniturile fostului ei soț. Aceste informații au fost confirmate și cu o serie de documente.

Pe 29 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a decis că Marina Rusu va fi reevaluată de Comisia Pre-Vetting.

În octombrie 2024 evaluarea reluată a fost finalizată, iar Comisia Pre-Vetting a transmis că Mariana Rusu a picat-o din nou. Comisia Pre-Vetting a argumentat că judecătoarea nu a promovat evaluare „întrucât nu întrunește criteriul de integritate etică”. Rusu a contestat decizia la CSJ, însă instanța a respins demersul, notează ZdG.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

marina rusu, top

Știri similare

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!