A revenit la serviciu cu program redus pentru a fi alături de copii, dar primește un volum prea mare de lucru? O judecătoare va protesta la CSM

Judecătoarea Marina Rusu va organiza pe 22 decembrie un protest la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru respectarea drepturilor părinților din sistem. Magistrata, care are copii minori, inclusiv o fetiță sub 2 ani, a menționat că a decis să revină la serviciu cu program redus și pauză necesară pentru alăptare, însă, în realitate, primește același volum de lucru ca un angajat cu program complet.

Marina Rusu a relatat într-o postare pe Facebook că 5 dintre cei 7 copii ai săi sunt minori, iar cel mai mic nu a împlinit încă vârsta de 2 ani. „Din acest motiv am decis să revin la muncă cu program redus — patru ore pe zi — exact așa cum prevede legea, cu pauza necesară pentru alăptare — 30 de minute. Muncesc aceste patru ore și sunt remunerată pentru ele. Acesta este cadrul legal în care activez. În realitate însă, zi de zi, lucrurile stau altfel. Mi se repartizează același volum de muncă precum colegilor cu program complet de opt ore și salariu integral”, a menționat judecătoarea.

Potrivit ei, au existat zile în care a rămas la serviciu până la orele 21:00 — 22:00.

În acele momente simțeam durere fizică reală în piept, pentru că corpul meu îmi amintea că sunt mamă care alăptează. Acasă mă așteptau copiii mei, exact în timpul pe care legea, teoretic, mi l-a garantat pentru ei. Dreptul la alăptare este un drept al copilului și al mamei. Alăptarea nu este despre confort și nu este o alegere opțională. Este o necesitate biologică pentru sănătatea copiilor mei și pentru sănătatea mea. Este un ritm care nu poate fi amânat și nu poate fi negociat cu un program administrativ”, a adăugat ea.

Aceasta a comunicat că a sesizat instituțiile, cerând ca volum de lucru să fie proporțional cu timpul de muncă achitat, însă soluționarea problemei ar fi fost suspendată de Consiliul Superior al Magistraturii pe termen nedeterminat.

Am decis să merg mai departe și am sesizat 29 de organizații naționale și internaționale. Pentru că nu este doar problema mea. Este o problemă de sistem. Și voi vorbi deschis despre răspunsurile primite, pentru că transparența este singura cale spre schimbare”, a menționat magistrata.

Marina Rusu a subliniat că nu doar femeile din sistemul judiciar se confruntă cu această problemă, ci și bărbații. „Tații au același drept de a fi alături de copiii lor. Iar copiii au dreptul să-și vadă ambii părinți prezenți, implicați, disponibili”, a subliniat ea.

Ulterior, judecătoarea a anunțat că va protestat pe 22 decembrie, începând cu ora 10:00, în fața Consiliului Superior al Magistraturii.

Voi sta acolo în semn de protest tăcut, ca mamă, cerând ceva foarte simplu: să nu fim forțați să alegem între copiii noștri și munca noastră. (…) Alăptarea nu poate fi amânată. Copiii nu pot aștepta. Drepturile nu ar trebui să aștepte”, a spus ea.

Aceasta a îndemnat persoanele care o susțin să i se alăture la manifestație.

Marina Rusu a fost numită în funcția de judecător la 8 februarie 2012, pe un termen de cinci ani, pentru a activa la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia. În mai 2017, ea a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă.

Pe 27  ianuarie 2023, Marina Rusu a ajuns în lista judecătorilor care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, pe motiv că membrii comisiei nu ar fi avut suficiente informații despre veniturile și bunurile dobândite de aceasta în perioada 2014 – 2016. Comisia nu a fost în măsură să verifice dacă veniturile obținute au fost legitime și dacă activele au fost dobândite în mod legal, scrie Anticorupție.md.

De cealaltă parte, Marina Rusu a declarat că în acea perioadă se afla în concediu pentru îngrijirea copilului, iar veniturile pe care le-a încasat au fost acumulate din două surse: indemnizația de maternitate și îngrijire a copilului și veniturile fostului ei soț. Aceste informații au fost confirmate și cu o serie de documente.

Pe 29 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a decis că Marina Rusu va fi reevaluată de Comisia Pre-Vetting.

În octombrie 2024 evaluarea reluată a fost finalizată, iar Comisia Pre-Vetting a transmis că Mariana Rusu a picat-o din nou. Comisia Pre-Vetting a argumentat că judecătoarea nu a promovat evaluare „întrucât nu întrunește criteriul de integritate etică”. Rusu a contestat decizia la CSJ, însă instanța a respins demersul, notează ZdG.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru al României. S-a născut în Ucraina și are cetățenia R. Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Șeful statului a anunțat nominalizarea în cadrul unei conferințe de presă din 4 iunie, la Palatul Cotroceni.

Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul, din poziția de prim-ministru. (…) Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. Dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide, pe multe probleme. (…) E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceiași responsabilitate de la partidele politice”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, Eugen Tomac s-a declarat „onorat” că i-a fost încredințată sarcina de a forma noul Executiv.

Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem, cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară: România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. (…) În acest spirit, îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. (…) Voi prezenta României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus premierul desemnat.

În continuare, Eugen Tomac trebuie să negocieze cu fiecare formațiune politică din Parlament pentru a vedea dacă poate strânge o majoritate pentru învestirea cabinetului său de miniștri.

Conform Constituției României, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a elabora un program de guvernare și lista de miniștri. De asemenea, „la cel mult 10 zile de la desemnare”, trebuie să aibă loc votul de încredere în Parlament.

Pentru instalarea Guvernului, este nevoie de votul a minim 233 de parlamentari.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981, în satul Babele, raionul Ismail, pe teritoriul actual al Ucrainei.

De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică. A activat în Ministerul Afacerilor Externe și în Administrația Prezidențială, unde a fost responsabil de relația cu românii de pretutindeni și consilier al lui Traian Băsescu.

A fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și reales în 2016. Și-a exercitat mandatul până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

Din 2019 este eurodeputat din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În actuala legislatură a Parlamentului European face parte din grupul Renew Europe.

Eugen Tomac este președintele PMP din 2022. Formațiunea a fost înființată în 2014 de fostul președinte Traian Băsescu.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit pe Eugen Tomac consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Eugen Tomac este un susținător al aderării Republicii Moldova la UE și al unirii Republicii Moldova cu România.

Acesta deține cetățenia României, Republicii Moldova și Ucrainei.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: