CEC

A treia tentativă. CEC a decis constituirea a 150 de secții de votare în afara țării

Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie vor fi constituite 150 secții de votare în afara țării. Decizia a fost luată de membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) pe 23 iunie, în urma unei ședințe extraordinare, care a durat doar câteva minute. Anterior, membrii CEC au desfășurat consultări cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), care au avut loc cu ușile închise.

Având la bază devizul de cheltuieli estimativ pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 întocmit în baza evaluării necesităților pentru 150 secții de votare, CEC a transmis spre avizare finală MAEIE o listă, la fel, cu 150 secții de votare.

În context, MAEIE a comunicat despre îndeplinirea condiției ce vizează obținerea acordului autorităților competente ale statelor străine, precum și a confirmat posibilitatea asigurării din punct de vedere logistic a procesului de votare, inclusiv identificarea președinților birourilor electorale ale secțiile de votare și sediilor acestora.

În rezultat, a fost aprobată, cu votul unanim al membrilor Comisiei, lista secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

***

Pe 5 iunie, CEC a decis constituirea a 139 de secții de votare în diaspora, același ca și la scrutinul prezidențial din 2020. Mai mulți concurenți electorali au atacat decizia în instanța de judecată. Pe 8 iunie, membrii CEC și-au revăzut hotărârea și au adăugat 7 secții de votare. Concurenții electorali au contestat și această inițiativă. De asemenea, au fost organizate proteste în fața sediului CEC.

Curtea de Apel Chișinău a acceptat parțial contestațiile și a anulat cele două hotărâri ale CEC. Membrii Comisiei au atacat în instanța superioară hotărârea magistraților.

În seara de 22 iunie, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a repins recursul Comisiei Electorale Centrale (CEC) împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău. Prin urmare, cele două hotărâre emise anteior de CEC, privind constituirea a 139, iar ulterior, 146 de secții de votare în afara țării au fost anulate definitiv.

Amintim că MAEIE a propus anterior deschiderea unui număr de 191 de secții de votare pentru scrutinul parlamentar.

Alegerile parlamentare anticipate sunt planificate pentru 11 iulie. Conform legislaţiei electorale, secţiile de vot, inclusiv cele din diaspora, trebuie constituite cu cel puţin 35 de zile înainte de data scrutinului, termen ce s-a scurs deja.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Noi învinuiri în dosarul „Kuliok”, în care figurează Igor Dodon. Socialistul: „Încercare nereușită de a cârpi o acuzare fără probe”

Igor Dodon, ex-președinte și lider al PSRM, este vizat de noi acuzații în dosarul „Kuliok”, aflat pe rol la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au modificat învinuirea și au adăugat acuzații de corupere pasivă, săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică, în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale.

„Reieșind din probele cercetate în ședințele de judecată, audierile martorilor, probele cercetate suplimentar și având în vedere toate actele procedurale – de la pornirea urmăririi penale până la 24 septembrie – am hotărât să emitem această ordonanță”, a declarat procurorul pe caz, Petru Iarmaliuc, transmite IPN.

Noile acuzații se referă la două episoade de corupere pasivă din perioada martie-iunie 2019. Potrivit acuzării, la 4 iunie 2019, Igor Dodon ar fi acceptat și primit, prin intermediari, mijloace financiare necuvenite în interesul unei organizații criminale. Trei zile mai târziu, pe 7 iunie, acesta ar fi pretins alte sume de bani, în proporții deosebit de mari, în beneficiul aceleiași structuri.

Procurorii mențin și acuzația privind organizarea acceptării, cu bună știință, a finanțării unui partid politic de către o organizație criminală.

De cealaltă parte, Igor Dodon respinge acuzațiile și susține că dosarul este unul politic.

„Acum, când dosarul a ajuns la etapa finală, iar eu urma să dau declarații, procuratura schimbă brusc formularea acuzării — o încercare nereușită de a cârpi o acuzare fără probe și bazată pe fantezii politice — și solicită din nou timp”, a scris politicianul într-o postare pe rețelele de socializare.

Următoarea ședință de judecată este programată pentru 3 noiembrie.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în mai 2022, în baza unor înregistrări video realizate în iunie 2019, în care Igor Dodon apare alături de Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov.

Istoria dosarului „Kuliok”

Amintim că urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: