Accident grav la Orhei, soldat cu 3 morți și 3 răniți, inclusiv copii. Cum s-a întâmplat totul

15 noiembrie – este noua dată propusă pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Decizia a fost luată de deputații locali, pe 3 iulie, în pofida disputelor juridice care continuă între Comrat și Chișinău privind modul de organizare a scrutinului.

Deși, la începutul ședinței, deputații au retras de pe ordinea de zi mai multe proiecte, inclusiv cele privind modificarea Regulamentului Adunării Populare, după alegerea noului președinte al APG, aceștia au propus și stabilirea unei noi date pentru scrutin.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, s-a opus inițiativei. Potrivit acestuia, la fel ca în precedentele două cazuri, hotărârea riscă să fie anulată dacă deputații nu vor elimina neconcordanțele legislative și nu vor adopta actul care ar debloca procesul electoral din autonomie.

În pofida acestor obiecții, majoritatea deputaților a votat pentru desfășurarea alegerilor pe 15 noiembrie. Aceștia și-au exprimat speranța că până atunci vor reuși să înlăture toate impedimentele juridice.

Noul speaker ales, Valentin Gaidarji, a declarat că Adunarea Populară își dorește ca alegerile să aibă loc: „Nimeni aici nu se ține de fotoliu”.

Totodată, Gaidarji a lansat un apel la dialog către președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. „Vă îndemn la un dialog de echilibru între Comrat și Chișinău. (…) Noi suntem poporul Moldovei și vrem stabilitate și pace în regiune și în Moldova. (…) Sper să ne înțelegem și să rezolvăm problema creată în autonomia găgăuză, ca să facem alegerile în data pe care am înregistrat-o azi în ședință”, a mai declarat Gaidarji.

Reamintim, criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.