În pofida luptei existențiale între democrație și autocrație, chiar la „ușa” Republicii Moldova, relațiile dintre SUA și țara noastră sunt mult mai puternice decât au fost până acum. Afirmația a fost făcută pe 6 aprilie de administratoarea USAID, Samantha Power, într-o conferință de presă comună susținută cu președinta Maia Sandu, la Chișinău.
Power a mai anunțat că SUA oferă Republicii Moldova încă 50 de milioane de dolari pentru a sprijini agricultura, industria textilă, sectorul IT și pentru a reduce dependența țării de piețele Rusiei și energia rusească.
„Această asistență este pentru a ajuta Republica Moldova să facă față provocărilor. Cu acești bani va fi sprijinită agricultura, industria textilă, sectorul IT și vom continua să sprijinim munca Moldovei în combaterea corupției și să ajutăm mass-media să combată fluxul enorm de propagandă. Sperăm că vom reuși să vă ajutăm să va extindeți energia regenerabilă (…). SUA vor rămâne alături de cetățenii acestei țări pentru a răspunde la nevoile lor imediate”, a declarat Samantha Power.
Între timp, președinta Maia Sandu a reiterat că ceea ce se întâmplă acum în orașele și satele ucrainene „sunt crime împotriva umanității”.
„Și se întâmplă chiar la frontiera noastră. Ucraina, țara noastră vecină și prietenă, trăiește azi o tragedie greu de pus în cuvinte. O tragedie care ne vizează pe toți. Acest război trebuie oprit. Din prima zi a agresiunii militare, Republica Moldova a chemat la pace. Am condamnat ferm războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Ne-am implicat în sprijinirea ucrainenilor ce s-au refugiat în țara noastră”, a continuat președinta.
Maia Sandu a mai spus că țara noastră va resimți consecințele acestui război mult timp înainte.
„Deja suntem afectați puternic de creșterea prețurilor la carburanți și surse energetice, iar acum ne confruntăm și cu întreruperea importurilor și exporturilor de pe piețele din Est. Căutăm acum soluții rapide pentru deschiderea altor piețe pentru produsele moldovenești”, a precizat șefa statului.
În pofida tuturor greutăților și crizelor, șefa statului afirmă că autoritățile își doresc să construiască o țară „competitivă, inovatoare și rezilientă”. Totodată, șefa statului a exprimat recunoștință SUA pentru sprijinul acordat până în prezent.
„Consolidarea parteneriatului moldo-american ne va ajuta să rezistăm provocărilor curente și să ne dezvoltăm, în beneficiul cetățenilor noștri.Dar pentru dezvoltare e nevoie de pace. Acum, trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru a restabili pacea în Ucraina”, a comunicat Sandu.
Șefa statului consideră că comunitatea internațională trebuie să depună toate eforturile pentru a opri agresiunea militară rusă.
Susținătorii bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer ajutor din partea Rusiei și a Turciei. Deși Ankara nu a făcut nicio declarație oficială, unii politicieni și activiști turci au criticat sentința împotriva bașcanei. NM a analizat care este rolul Turciei în Găgăuzia și dacă poate sau nu condamnarea Evgheniei Guțul să influențeze relațiile dintre Chișinău și Ankara.
Solicitări de ajutor
Pe 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare, fiind găsită vinovată de complicitate la finanțarea ilegală a partidului neconstituțional „Șor”. În continuare, dosarul urmează să fie examinat de Curtea de Apel. În prezent, Guțul se află în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Aproape în fiecare zi, în fața închisorii au loc proteste în susținerea sa.
La mitingul din 7 august, Serghei Burgudji, reprezentant al Blocului „Victoria”, controlat de Ilan Șor, a făcut apel către liderii Rusiei și Turciei să se pronunțe asupra situației. Rusia și Turcia sunt principalii parteneri externi ai Comratului. Anterior, Guțul însăși s-a adresat acestor țări: după reținerea sa de la Aeroportul Chișinău, în martie, a trimis scrisori către președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cerând sprijin.
În Rusia, mai mulți reprezentanți ai autorităților și mass-media pro-Kremlin promovează narativul potrivit căruia Guțul ar fi o „victimă politică”. Condamnarea sa a fost criticată inclusiv de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și de reprezentanta oficială a Ministerului de Externe, Maria Zaharova.
Până în prezent, Ankara nu a făcut declarații oficiale referitoare la Guțul, însă unii politicieni și activiști turci au condamnat sentința.
Turcia condamnă sau rămâne neutră?
În urma condamnării bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, unele voci din Turcia au cerut intervenția Ankara.
Profesorul Universității Yıldırım Beyazıt, Salih Yılmaz, a propus chiar posibilitatea aducerii bașcanei în Turcia, iar fostul ministru de externe Şükrü Sina Gürel a criticat indiferența autorităților turce față de soarta „turcilor găgăuzi vorbitori de turcă curată” și a îndemnat la acțiuni active.
Aceste declarații au fost rapid preluate și răspândite de mass-media rusă și canale de Telegram afiliate lui Ilan Șor.
Expertul român în politică externă Mihai Isac a explicat pentru NM că astfel de critici vin din cercuri radicale și naționaliste din Turcia, fără influență reală asupra vieții politice a țării. „Şükrü Sina Gürel, fost ministru de externe câteva luni, în 2002, este membru al partidului «Victoria» (Zafer Partisi), care nu este reprezentat în parlamentul din Ankara. Alte persoane care și-au exprimat sprijinul față de condamnata Guțul au făcut-o pentru autopromovare sau pentru promovarea politicii panturcismului”, a precizat Isac.
Între timp, cazul Guțul a fost menționat de actualul ministru de Externe al Turciei, Hakan Fidan. La o întâlnire cu deputații Partidului Justiției și Dezvoltării aflat la guvernare, Fidan a spus: „În Franța, o femeie – lider de partid – a fost închisă pentru corupție. Voi (lideri ai țărilor europene) ați criticat acest lucru? Nu. În România, un candidat, care a câștigat alegerile, a fost condamnat și i s-a impus interdicție politică chiar înaintea celui de-al doilea tur. În Moldova, a fost închis liderul ales al regiunii. Ați criticat acest lucru? Nu. Când aduc aceste trei exemple, de obicei tac. Remarc standardele duble”. Această citare o preia ziarul turcesc Hurriyet. Alte declarații ale lui Fidan sau afirmații oficiale în sprijinul lui Guțul nu există.
Găgăuzia – punte între Ankara?
Turcia rămâne un partener important atât pentru Chișinău, cât și pentru Comrat, iar pentru autonomia găgăuză are relevanță nu doar economică, ci și culturală: găgăuzii sunt un popor turc, ceea ce contează mult pentru Ankara. Totuși, după ce aliații lui Ilan Șor au ajuns la conducerea Găgăuziei, autonomia a intrat într-o izolare diplomatică, iar Turcia s-a distanțat.
Evghenia Guțul/Telegram
Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Alexandr Tarnavschi, a menționat reducerea proiectelor finanțate de Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) drept exemplu al acestui recul. În schimb, Rusia a rămas singurul partener extern care a menținut contacte active cu executivul Guțul, bașcanul întâlnindu-se cu oficiali ruși, inclusiv cu președintele Vladimir Putin.
În perioada conducerii Irinei Vlah, relațiile cu Turcia erau apropiate: Vlah se întâlnea cu președintele Erdogan, iar acesta a vizitat Comratul.
Максим Андреев, NewsMaker
În schimb, în mandatul Guțul, cele mai înalte contacte externe au fost cu ministrul turc de Externe Hakan Fidan.
Între timp, relațiile dintre Chișinău și Ankara rămân calde. Turcia a susținut întotdeauna suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei – au declarat de mai multe ori primele persoane în țară. Ankara susține Chișinăul și pe drumul eurointegrării. În 2021, ministrul de externe Mevlüt Çavuşoğlu numea Găgăuzia „o punte între Ankara și Chișinău”.
Facebook/Nicu Popescu
Politologul Ion Tăbîrță consideră că rolul Găgăuziei de „punte” se diminuează, autonomia orientându-se tot mai mult spre Rusia, decât spre Turcia.
Și Mihai Isac este de acord cu acest lucru: „Turcia a investit zeci de milioane de dolari în Găgăuzia și este nemulțumită de influența Rusiei acolo, precum și de politica de denaționalizare a găgăuzilor, desfășurată de Moscova. Ankara a încercat să medieze neînțelegerile dintre Comrat și Chișinău, dar serviciile de informații ale Moscovei prin Ilan Șor și aliații săi locali au zădărnicit aceste eforturi”.
Alexandr Tarnavschi consideră, la rândul său, că Găgăuzia păstrează, totuși, rolul de punte între Chișinău și Ankara. „Nu trebuie pus semn de egalitate între Găgăuzia și Șor. Nu este veșnic. Vom trece acest rubicon”, a menționat deputatul.
„Afaceri interne ale Moldovei”
Experții sunt de acord că condamnarea Guțul nu va afecta în niciun fel relațiile Chișinău-Ankara.
„La nivel oficial totul este clar. Condamnarea Evgheniei Guțul nu se bazează pe activitatea ei ca bașcan, ci se referă la infracțiunile comise de ea, iar partea moldovenească are dovezi clare”, a spus Ion Tăbîrță.
„Turcia a ocupat aceeași poziție în această chestiune, ca și ONU. Aceasta este o afacere internă a Moldovei și Turcia nu poate interveni în deciziile judiciare”, a adăugat Tarnavschi.
Și Mihai Isac este sigur că „aceste evenimente nu vor influența relațiile dintre Chișinău și Ankara, în ciuda încercărilor propagandei ruse de a crea o astfel de imagine”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
