Soluționarea diferendului transnistrean fără participarea Rusiei și fără a se ține cont de interesele acesteia este inacceptabilă. Declarația a fost făcută de către Mihail Galuzin, adjunctul ministrului de Externe al Federației Ruse, scrie RIA Novosti pe 30 decembrie. Potrivit oficialului rus, la Chișinău ar exista voci care își doresc acest scenariu. Contactați de NM pentru o replică, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au subliniat că mizează pe „sprijinul ferm al tuturor partenerilor externi” implicați în negocieri.
„Chișinăul nu are dialog nici cu Tiraspolul, nici cu Rusia. Și, în general, se creează impresia că cineva la Chișinău ar dori să rezolve problema transnistreană fără participarea Rusiei și fără a ține cont de interesele ei. Și acest lucru, desigur, este absolut inacceptabil. Rusia a fost și rămâne întotdeauna susținătoare a rezolvării problemei transnistrene pe baza principiilor stabilite în acordul din iulie 1992”, a declarat adjunctul ministrului de Externe al Federației Ruse, Mihail Galuzin, într-un interviu citat de agenția de stat rusă Ria Novosti.
Într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au declarat că „Guvernul Republicii Moldova pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, prin dialog și negocieri, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele recunoscute de comunitatea internațională”. „Mizăm pe sprijinul ferm al tuturor partenerilor externi pentru respectarea acestor principii”, au mai declarat reprezentanții Chișinăului.
***
Amintim că, pe 3 decembrie curent, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că Guvernul lucrează la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Oficialul a spus că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Întrebat dacă soluționarea conflictului transnistrean ar putea fi pusă pe masa discuțiilor la pachet cu negocierile de pace ruso-ucrainene, vicepremierul Valeriu Chiveri a spus că acest punct de vedere ar putea fi privit prin prisma securității regionale. „Cât privește reglementarea propriu-zisă în contextul Republicii Moldova, vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple într-un proces de negocieri, care ar implica atât partea transnistreană – suntem convinși că trebuie să facem lucrul ăsta – dar în cooperare cu partenerii care ne susțin, cum ar fi, în primul rând, Uniunea Europeană, Statele Unite”, a mai spus vicepremierul.
Reamintim că formatul „5+2” – care includea reprezentanți ai Republicii Moldova și ai regiunii transnistrene (părți), ai OSCE, Rusiei și Ucrainei (mediatori) și ai UE și SUA (observatori) – a fost suspendat după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, negocierile au loc în formatul „1+1”, adică discuții directe între Chișinău și Tiraspol, fără implicarea mediatorilor și observatorilor internaționali.
Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.
În contextul acordului menționat de oficialul rus, precizăm că autoritățile Republicii Moldova au făcut anterior apel la respectarea cu strictețe a angajamentelor asumate în cadrul Acordului din 21 iulie 1992 privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Acest apel a avut loc în iunie 2025, când în Zona de Securitate au avut loc activități militare, desfășurate cu tehnică și artilerie.
