Википедия

Aeroportul din Bălți ar putea găzdui o parcare pentru TIR-urile de tranzit, în special cele ucrainene. Reacția primarului

La Aeroportul Internațional Bălți-Leadoven ar putea fi amenajată o parcare destinată transportatorilor care tranzitează teritoriul Republicii Moldova, în special pentru cei din Ucraina. Declarația a fost făcută de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu. Inițiativa a fost criticată de primarul Bălțiului Alexandr Petkov, care a spus ironic că atunci când astfel de idei vin din partea unui ministru al Infrastructurii este „un progres”.

Pe 18 ianuarie, Andrei Spînu a efectuat deplasare de lucru la Bălți. În aceiași zi a participat la emisiunea „NordNews Live”, în cadrul căreia a anunțat că în timpul vizitei la Bălți a trecut și pe la aeroportul din oraș.

Am fost să văd cum stau lucrurile la Aeroportul Internațional Bălți. (…) Probabil vom amenaja o parcare pentru autocamioane care vin în tranzit prin Republica Moldova, ca să creăm condiții mai bune pentru șoferi, în mod special cei care tranzitează din Ucraina. Am fost să văd cum stau lucrurile acolo, cu poliția, ANTA, cu toate structurile, ca să vedem cum putem să facem o amenajare mai bună”, a spus ministrul.

Totodată, Andrei Spînu a declarat că, deocamndată, pe piața avia din țara noastră nu există destulă cerere pentru a redeschide Aeroportul Bălți.

Ce ține de zona de Nord, Sud și alte aeroporturi. Din toate discuțiile și analizele care au fost făcute până acum, concluzia este următoarea: infrastructura aeroportuară în sine nu înseamnă că acolo vor începe să zboare avioanele imediat. Poți să ai cel mai bun aeroport, dar dacă nu există cerere, solicitare, suficientă pe piață – nu va zbura nimeni. Respectiv, noi trebuie muncim în două direcții: pe de o parte să dezvoltăm piața în care să fie cerere pentru o astfel de infrastructură și apoi să discutăm despre deschiderea aeroportului. (…) Asta înseamnă să creștem activitatea economică în zonă, să reabilităm drumuri, trebuie să dezvoltăm turismul în zona de nord, ca să fie cerere, să fie nevoie să zboare. Astăzi, analizele arată că pentru Republica Moldova în următorii doi-trei ani Aeroportul Internațional Chișinău este suficient pentru a acoperi acea cerere care există”, a menționat acesta.

Într-o postare pe rețelele de socilizare, primarul de Bălți Alexandr Petkov a criticat, într-o manieră ironică, inițiativa invocată de Spînu.

Atunci când ministrul Infrastructurii transformă un aeroport internațional (chiar și cu toate defectele pe care le are) într-o parcare pentru camioane, fiți de acord – acesta este progres”, a menționat, ironic, Petkov.

***

Precizăm că Republica Moldova are șapte aeroporturi: trei locale și patru – internaționale. Aeroportul Internațional Leadoven este al doilea ca mărime din țară. Activitatea acestuia a fost sistată din vara anului 2015, după retragerea licenței de activitate conform demersului Autorității Aeronautice Civile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: