2day.kh.ua

Ajutor la plata facturilor: Ce compensații vom primi, în funcție de gradul de vulnerabilitate

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, în ședința de miercuri, 22 noiembrie, volumele maxime și prețurile compensate la energie pentru consumatorii casnici, care vor fi aplicate în perioada noiembrie 2023 – martie 2024.

Compensațiile la gaz

Guvernul anunță că, în cazul gazelor naturale, va fi compensat de către stat tariful pentru primii 180 m3/lună sau pentru primii 90 m3/lună pentru gospodăriile care au stabilit dreptul la compensație sub formă de plată monetară lunară (APRA), pentru a asigura următoarele prețuri garantate:

Categoria de vulnerabilitate energetică Prețul achitat în limita plafonului (2023-2024)
Extremă 12 lei/m3 *
Foarte ridicată 12,2 lei/m3*
Ridicată 12,4 lei/m3
Medie 12,6 lei/m3
Scăzută 17 lei/m3
Primară Preț reglementat/prețul furnizorului (18,07 lei/m3)
Fără vulnerabilitate Preț reglementat/prețul furnizorului (18,07 lei/m3)

Ministerul Muncii și Protecției Sociale precizează că majoritatea beneficiarilor incluși în categoria extremă și categoria de vulnerabilitate foarte ridicată vor beneficia de compensație sub formă de plată monetară lunară de 800 lei sau și de compensație sub formă de plată monetară lunară, și de compensația în factură plafonată la 90m3/lună.

Compensațiile la căldură

Energia termică va fi compensată până într-un plafon de 1,3 GCal/lună sau până într-un plafon de 0,9 GCal/lună pentru gospodăriile care au stabilit dreptul la compensație sub formă de plată monetară lunară, pentru a asigura următoarele prețuri garantate:

Categoria de vulnerabilitate energetică Tarif achitat în limita plafonului (2023-2024)
Extremă 1450 lei / GCal*
Foarte ridicată 1475 lei / GCal*
Ridicată 1500 lei / GCal
Medie 1525 lei / GCal
Scăzută 2100 lei / GCal
Primară 2900 lei / GCal
Fără vulnerabilitate Tarif reglementat (3457 lei/Gcal – Termoelectrica)

Sursa citată precizează că majoritatea beneficiarilor incluși în categoria extremă și categoria de vulnerabilitate foarte ridicată vor beneficia de compensație sub formă de plată monetară lunară de 800 MDL sau și de compensație sub formă de plată monetară lunară, și de compensația în factură plafonată la 0,9GCal/lună.

Compensațiile la lumină

Compensația pentru energia electrică va fi acordă pentru un volum maxim consumat de 1 500 kWh pe lună sau de 750 kWh/lună în cazul beneficiarilor de compensații sub formă de plată monetară lunară, pentru consumatorii casnici care întrunesc cumulativ următoarele condiții:

  1. energia electrică reprezintă principala sursă de încălzire pe perioada rece a anului, conform cererii depuse;
  2. consumatorii casnici au înregistrat un consum mediu lunar de energie electrică de cel puțin 250 kWh/lună în perioada rece precedentă;
  3. consumatorii casnici nu sunt conectați la furnizarea centralizată de energie termică sau au înregistrat un consum mediu lunar de energie termică mai mic de 0,3 Gcal/lună în perioada rece precedentă;
  4. consumatorii casnici au înregistrat un consum la gazele naturale mai mic de 50 m3 pe lună în perioada rece precedentă.
Categoria de vulnerabilitate energetică Prețul achitat în limita plafonului (2023-2024)
Extremă 1,54 kWh / kWh
Foarte ridicată 1,74 kWh / kWh
Ridicată 1,94 kWh / kWh
Medie 2,14 kWh / kWh
Scăzută 2,34 kWh / kWh
Primară Preț reglementat (2,39 lei/kWh – Premier Energy 2,54 lei/kWh – FEE Nord)
Fără vulnerabilitate Preț reglementat (2,39 lei/kWh – Premier Energy 2,88 lei/kWh – FEE Nord)

„Modul în care au fost ajustate categoriile de vulnerabilitate, volumele și prețurile compensate va asigura că suportul pentru gospodăriile cu venituri mici este mai țintit, precum și faptul că aproximativ 80% din gospodăriile beneficiare de compensații vor achita un preț compensat al energiei similar cu cel din anul trecut”, a declarat Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Când vom ști din ce categorie de vulnerabilitate facem parte

Atribuirea categoriei de vulnerabilitate energetică va fi efectuată automat de către sistemul informațional, începând cu data 26 noiembrie curent, conform criteriilor aprobate de Guvern. Cetățenii vor putea vizualiza categoria atribuită în cabinetul personal, în primele zile ale lunii decembrie. Categoria de vulnerabilitate energetică se va stabili în baza raportului exprimat în % dintre cheltuielile  pentru resursele energetice și venitul disponibil pentru achitarea sursei de energie. Există 7 categorii de vulnerabilitate pentru sezonul rece 2023-2024.

Până în prezent, au fost depuse circa 635 000 de cereri pe platforma compensatii.gov.md. Cetățenii mai au timp să depună cererea online până pe 25 noiembrie curent, pentru a beneficia de compensații inclusiv pentru luna noiembrie. Cererea va putea fi depusă și după 25 noiembrie, însă compensațiile vor fi acordate începând cu luna următoare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: