În peste 60 de țări, în care sunt concetrate jumătate din populația de pe glob, se vor desfășura scrutine electorale în 2024. Aproximativ 4 miliarde de oameni vor vota la alegerile prezidențiale, parlamentare și locale. Evenimentul este cu atât mai important cu cât democrația din lume pare a fi tot mai amenințată în contextul scandalurilor de corupție și ascensiunea regimurilor autocratice. „Până la sfârșitul anului 2024, vom ști dacă democrația trăiește sau moare”, a spus jurnalista Maria Ressa, laureată a premiului Nobel pentru pace, relatează Libertatea.
În acest an vor avea loc alegeri cu miză mare în națiuni ca SUA, India, Taiwan, dar și în state autocratice, precum Rusia, Iran sau Belarus.
Unele dintre ele sunt democrații consacrate, unele sunt în devenire, în timp ce altele sunt autocrații cu voturi și cu puține opțiuni reale. Toate aceste alegeri însă reprezintă „un an de cotitură pentru conceptul de democrație în sine”, crede și sociologul Andrew Perrin, de la Universitatea Johns Hopkins, citat de Al Jazeera. Creșterea violenței etnice, măsurile menite să slăbească sistemul judiciar, controalele asupra puterii executivului, toate astea sunt amenințări reale la adresa democrației. Dar Perrin remarcă faptul că popularitatea democrației rămâne ridicată.
Procentul este scos dintr-un sondaj realizat anul trecut de Open Society Foundations în rândul a peste 36 000 de oameni din 30 de țări. Dar cel mai dur test acum urmează.
Iată câteva alegeri-cheie din 2024 care ar putea influența lumea și viitorul democrației.
SUA: Biden vs. Trump
În Statele Unite ale Americii va avea loc poate cel mai important scrutin: alegerile prezidențiale. Americanii își vor alege cel de-al 60-lea președinte pe 5 noiembrie.
La actualele algeri prezidențiale, principalii candidați sunt actualul lider de la Casa Albă, democratul Joe Biden și ex-președintele republican Donald Trump. Cel din umră este văzut favorit în fața lui Joe Biden, scrie presa americană. Scrutinul este înconjurat de scandal, după ce Trump a fost eliminat de pe buletinele de vot din mai multe state americane, din cauza proceselor de judecată în care este implicat.
Rusia, alegeri formale
O altă mare putere a lumii, Rusia, își va alege și ea președintele în 17 martie. Alegerile sunt însă văzute de mulți drept o formalitate, pentru că actualul lider al Kremlinului Vladimir Putin nu și-a părăsit scaunul din 2000 și este așteptat să obțină al cincilea mandat. Putin are 15 contracandidați.
Europarlamentarele
La jumătatea anului 2024, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor vota europarlamentarii. Peste 400 de milioane de alegători sunt așteptați la urne între 6 și 9 iunie – diferit în funcție de fiecare stat în parte. În România, au europarlamentarele vor avea loc pe 9 iunie.
Cetățenii UE îi vor alege în perioada vizată pe cei 720 de eurodeputați care îi vor reprezenta în Parlamentul European.
Alegeri pe fundalul unui scandal de corupție
Alegerile parlamentare din Pakistan au loc în 8 februarie. În prezent, Pakistanul este condus de un guvern interimar, după ce fostul premier Imran Khan, ales în iulie 2018, a fost înlăturat în urma unui vot de neîncredere în aprilie 2022.
Asta a creat puternice tensiuni politice. În 9 mai 2023, Khan a fost arestat, iar mai apoi, în vară, a fost condamnat la 3 ani de închisoare. El a fost acuzat că a primit cadouri pe care mai apoi le-a vândut ilegal. Khan a negat acuzațiile.
Odată cu el au mai fost arestați 5 000 de susținători și colaboratori ai PTI, partidul din care a făcut parte Khan. Mai mulți alți membri au ieșit din partid. Khan a încercat să se înscrie la alegeri, dar candidatura sa a fost respinsă.
Rasul Bakhsh Rais, profesor de științe politice la Universitatea de Științe Administrative din Lahore, e de părere că toate aceste întâmplări au descurajat participarea politică și au sporit impresia că alegerile vor fi fraudate în favoarea unuia dintre partidele politice majore ale țării, Liga Musulmană Pakistaneză (Nawaz) sau Partidul Popular Pakistanez (PPP).
Taiwan, o miză politică uriașă
Pe 13 ianuarie, Taiwanul își va alege un nou președinte într-o cursă electorală critică, ce ar putea redefini relația insulei cu China. Beijingul revendică de mult timp Taiwanul autoguvernat ca provincie separatistă și a dominat alegerile de pe insulă încă de la primele alegeri din 1996.
Cursa din acest an pentru înlocuirea președintelui Tsai Ing-wen are loc într-un moment în care Taiwanul este un punct-cheie pentru relația dintre SUA și China. Pe lângă geopolitică, salariile mici și creșterea prețurilor locuințelor se numără printre provocările interne care apasă alegerile din acest an.
Trei candidați sunt în cursă pentru a o înlocui pe actuala președintă, Tsai Ing-wen: William Lai Ching-te din partea DPP, care susține vehement independența Taiwanului, Hou You-yi, fost polițist pe care BBC îl descrie drept „reticent”, și fostul primar al Taipeiului, Ko Wen-je, din partea Partidului Popular din Taiwan.
Mizele sunt mari pentru că China amenință cu război dacă DPP continuă să rămână la putere. Guvernul chinez face de mai mulți ani presiuni asupra Taiwanului. În acest moment, Lai este favoritul, scrie presa străină.
În mesajul său de Anul Nou, președintele Chinei, Xi Jinping, a spus că reunificarea cu Taiwan este „inevitabilă”.
Portugalia se confruntă cu o ascensiune a extremei dreapta
Portugalia va avea alegeri anticipate în 10 martie, după demisia prim-ministrului Antonio Costa, implicat într-un scandal de corupţie. Costa a rămas pe funcție ca interimar, însă parlamentul a fost dizolvat.
Sondajele poziționează la egalitate Partidul Socialist al lui Nuno Santos și opoziția conservatoare, Partidul Social Democrat. În schimb, din urmă vine Chega, un partid de extremă dreapta, cu 17% în sondaje, la distanță mică de principalele două partide. Chega a fost de mai multe ori criticat pentru discursul său rasist și împotriva comunității LGBTQ+.
Alte alegeri de urmărit
Și indonezienii vor vota în februarie în cadrul celor mai mari alegeri: într-o singură zi își vor alege președintele, vicepreședintele și aproape 20 000 de reprezentanți pentru parlamentele districtuale, provinciale și naționale. Indonezia a trecut la democrație în 1998, dar încă este dominată de anumite personalități politice care și-au stabilit proeminența în timpul regimului autoritar al lui Soeharto, notează Al Jazeera.
Vor avea loc alegeri și în India, în mai 2024. Peste 945 de milioane de indieni vor vota partidele parlamentare. Partidul Bharatiya Janata (BJP), al prim-ministrului naționalist actual Narendra Modi, este dat câştigător de sondaje.
Iar în Austria, alegeri din toamnă sunt printre cele mai importante, în condițiile creșterii amenințării extremei drepte. Partidul Libertății din Austria (FPÖ), de extremă dreapta, are 30% din voturi, spun sondajele locale.
Pe 2 iunie, în Mexic se vor desfășura algeri prezidențiale. În cursa electorală s-au înscris doi candidați: Claudia Sheinbaum – ex-primar al capitalei țării – și Xochittl. Dacă Sheinbaum va câștiga alegerile, aceasta va deveni primul președinte-femeie din istoria Mexicului.
În Iran, pe 1 martie, vor avea loc alegeri legislative, care vin într-un context agitat: la un an și jumătate de la moartea Mahsei Amini. Tânăra de 22 de ani a fost arestată în septembrie 2022 de poliția moravurilor pentru că nu purta adecvat vălul islamic. Familia și susținătorii ei spun că a fost ucisă, în timp ce autoritățile iraniene susțin că tânăra a decedat din cauza unei afecțiuni medicale. Moartea ei a dus la izbucnirea unor manifestări antiguvernamentale de amploare în Iran și a generat o mișcare globală cunoscută sub numele de „Femeie, viață, libertate”, care solicită încetarea impunerii de către Iran a vălului pentru toate femeile.
Peste 40 de candidați au fost excluși din cursa pentru alegeri pe motiv că nu sunt calificați ideologic, dar criticii îl acuză pe președintele Ebrahim Raisi că doar a vrut să reducă la tăcere opoziția.
Patru scrutine în România
Și în România vor avea loc în acest an alegeri, chiar patru seturi: locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare. Aproape 19 milioane de români din cele 22 de milioane sunt așteptați la vot.
Momentan, este stabilită doar data pentru alegerile europarlamentare, 9 iunie. În actualul mandat al Parlamentului European, România are 32 de europarlamentari. Prezența la urne de vot la alegerile pentru Parlamentul European aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, potrivit Europa Liberă. Dacă în 2009, prezența a fost de sub 28%, la scrutinul din 2019, peste 51% dintre românii cu drept de vot au decis cine să-i reprezinte în Parlamentul de la Strasbourg și Bruxelles.
Media prezenței la vot în UE, în 2019, a fost de 50,66%.
Nu a fost stabilit calendarul celorlalte alegeri, dar PNL vrea comasarea alegerilor locale cu primul tur pentru prezidențiale. Planul propus de liberali prevede ca acest prim tur să aibă loc în septembrie, iar turul doi, în luna octombrie.
Prezidențialele din 2024 – indicatorul vectorului extern al Moldovei
Nici Republica Moldova nu va fi o excepție la capitolul alegeri în 2024: în țara noastră se vor desfășura alegeri prezidențiale. Cu toate că încă nu a fost stabilită o dată exactă, se așteaptă ca scrutinul să aibă loc la sfârșitul toamnei.
Scrutinul devine cu atât mai important, cu cât acesta ar putea arăta dacă integrarea în UE, spre care conducerea Moldovei încearcă să îndrepte țara, este ceea ce își doresc cetățenii. În ziua când își vor alege președintele, moldovenii ar putea participa și la un referendum în care vor spune dacă sunt „pentru” sau „împotriva” eurointegrării Moldovei. Recent, președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului să demareze procedurile pentru organizarea referendumului, iar la scurt timp deputații au votat un amendament la Codul Electoral care permite desfășurarea plebiscitului în ziua alegerilor prezidențiale.
Președinta Maia Sandu – pro-european convins – și-a anunțat deja oficial candidatura pentru un al doilea mandat. Ex-președintele socialist Igor Dodon, care este văzut ca principalul contracandidat al Maiei Sandu, a declarat în decembrie 2023 că „la această etapă” nu ia în calcul o eventuală participare la următoarele alegeri prezidențiale.
În cadrul scrutinului ar mai putea participa liderul Partidului „Nostru” – formațiune extraparlamentară – Renato Usatîi. Politicianul și-a exprimat intenția de a candida de câteva ori.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Хотите поддержать то, что мы делаем?
Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.
Поддержи NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
