Andrei Mardari / NewsMaker

Alegerile din Bălți s-au desfășurat cu nereguli? Revenco: poliția a expediat CEC-ului mai multe sesizări

În timpul primului tur al alegerilor locale din municipiul Bălți, ar fi avut loc mai multe încălcări. Declarația a fost făcută de către ministrul de Interne, Ana Revenco, care a precizat că poliția a expediat Comisiei Electorale Centrale (CEC) mai multe sesizări în acest sens, iar instituția electorală urmează să verifice informațiile furnizate de poliție. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 29 noiembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Primul tur al scrutinului de la Bălți ar fi avut loc cu abateri de la legislația electorală. O spune ministrul de Interne, Ana Revenco, care a precizat că poliția a expediat CEC-ului informații care ar proba eventuale ilegalități comise în campania electorală.  Oficialul nu a oferit detalii despre presupusele ilegalități.

Pentru verificarea corectitudinii finanțării partidelor și campaniilor electorale, reprezentanții CEC sunt asistați de reprezentanții mai multor instituții de stat.

„Pentru verificarea unor astfel de informații, Comisia Electorală Centrală a creat un grup de specialiști în care au fost delegate persoane de la mai multe autorități: FISC, SIS, poliție. Totuși, CEC are prioritate și liderismul în verificarea acestor informații aparține CEC-ului”, a mai spus Ana Revenco.

Amintim că Marina Tauber a câștigat primul tur al alegerilor pentru funcția de primar al mun. Bălți. Tauber a obținut 47,93% din voturile valabil exprimate, iar în turul 2 se va duela cu Nicolae Grigorișin, care a candidat independent.

Pe 24 noiembrie, Tauber a acuzat PAS și pe contracandidatul său Nicolae Grigorișin că ar planifica să o elimine abuziv din cursa electorală. Turul 2 de scrutin se va desfășura pe 5 decembrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: