Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile parlamentare, în atenția Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului: și-a lansat misiunea

Mai mulți observatori ai Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) vor monitoriza alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. Biroul, parte a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), va publica un raport cu aproximativ două săptămâni înainte de scrutin, în prima zi după alegeri și la câteva luni de la încheierea procesului electoral. Pe 15 august, la Chișinău, ODIHR și-a lansat oficial misiunea de observare a alegerilor.

Potrivit OSCE, deschiderea misiunii a avut loc ca urmare a unei invitații din partea autorităților Republicii Moldova. Misiunea este condusă de Jillian Stirk și constă într-o echipă de bază formată din 15 experți, cu sediul la Chișinău. ODIHR va fi însoțit și de 30 de observatori pe termen lung, care vor fi detașați pe teritoriul țării, din 22 august. Biroul plănuiește de asemenea să solicite 200 de observatori pe termen scurt, care să ajungă cu câteva zile înainte de ziua alegerilor.

„Misiunea va evalua desfășurarea alegerilor pentru a vedea conformitatea cu angajamentele OSCE și alte obligații și standarde internaționale, precum și cu legislația națională. Observatorii vor monitoriza îndeaproape toate aspectele procesului electoral, incluzând modul de desfășurare al campaniei pe rețelele sociale (și nu numai), desfășurarea activității administrației electorale la toate nivelurile, legislația electorală și implementarea ei, finanțarea campaniei, acoperirea mediatică și soluționarea disputelor electorale. Observatorii vor evalua de asemenea implementarea recomandărilor anterioare ale ODIHR privind alegerile”, au comunicat reprezentanții OSCE.

Potrivit sursei, în ziua alegerilor, misiunii ODIHR i se vor alătura delegați ai Adunării Parlamentare a OSCE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Parlamentului European pentru a observa deschiderea secțiilor de votare, procesul de vot, numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor.

ODIHR va publica un raport interimar cu aproximativ două săptămâni înainte de ziua alegerilor, iar observațiile și concluziile preliminare ale misiunii de observare vor fi prezentate într-o conferință de presă în prima zi după alegeri. Un raport final privind întregul proces electoral, care va conține și recomandări, va fi publicat de ODIHR la câteva luni după încheierea procesului electoral.

Sursa a menționat că misiunea de observare ODIHR și misiunea OSCE în Moldova operează independent, sub mandate diferite.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre planul economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Oamenii trebuie să înțeleagă că e în interesul lor”

Autoritățile au elaborat un plan economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Potrivit șefei statului, reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe domenii precum cel bancar și social, iar cetățenii din stânga Nistrului trebuie să vadă că standardele de viață de pe malul drept sunt mai bune.

Trebuie să găsim o soluție prin care armata rusă să plece de pe teritoriul nostru în mod pașnic. Aceasta este cea mai complicată problemă. Acolo trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în interesul lor să se întâmple reintegrarea, să vadă că standardele de viață pe malul drept sunt mai bune — și ele sunt deja mai bune — și că noi le putem oferi o viață mult mai bună decât cea de sub acest regim”, a subliniat președinta.

Șefa statului a precizat că reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe diverse domenii – de la cel bancar și social până la alte sectoare cheie.

Totodată, președinta a atras atenția că reintegrarea va presupune costuri economice mari, pe care bugetul național nu le poate acoperi singur. „Avem nevoie și de sprijinul substanțial al partenerilor noștri pentru costurile economice ale reintegrării, pentru că acestea sunt mari. Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față. E nevoie de un sprijin consistent și noi am început deja aceste discuții. Nu am avansat prea mult pentru că, atât timp cât acolo stau trupele ruse, subiectul nu este unul urgent. Dar noi discutăm această temă încă din 2023, de când am elaborat planul de reintegrare. De atunci discutăm de unde vor veni banii pentru a acoperi aceste costuri”, a conchis Maia Sandu.

Totuși, Sandu a menționat că principala provocare în procesul de reintegrare este prezența trupelor ruse în regiune și trebuie să existe și o presiune asupra Rusiei în privința retragerii acestora.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: