facebook.com / Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Alte 9 persoane au decedat din cauza coronavirusului. Bilanțul victimelor a ajuns la 572

Alte 9 decese provocate de infecția COVID-19, informează Ministerul Sănătății.

Deces 564: Femeie de 65 ani, din raionul Glodeni, internată la Spitalul Raioonal Glodeni, pe 20 iunie. Comorbidități: diabet zaharat tip 2, AVC.

Deces 565: Femeie de 63 ani, din raionul Drochia, internată la Spitalul Raional Drochia, pe 1 iulie, în stare foarte gravă. Comorbidități: obezitate gr. II.

Deces 566: Femeie de 62 ani, din raionul Taraclia, internată la Spitalul Raional Taraclia, pe 26 mai. Comorbidități: diabet zaharat tip 2, AVC.

Deces 567: Femeie de 59 ani, din raionul Ceadîr-Lunga, internată la Spitalul Raional Cimișlia, pe 3 iunie. Comorbidități: hipertensiune arterială gr. III, obezitate gr. II.

Deces 568: Bărbat de 59 ani, din raionul Călărași, internat la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, pe 6 iunie. Comorbidități: angină pectorală de efort CF III, hipertensiune arterială gr. III, diabet zaharat tip 2.

Deces 569: Femeie de 61 ani, din raionul Hâncești, internată la Spitalul Raional Hâncești, pe 28 iunie. Comorbidități: diabet zaharat, obezitate, hipertensiune arterială gr. II.

Deces 570: Bărbat de 62 ani, din raionul Criuleni, internat la Spitalul Clinic Republican, pe 13 iunie. Comorbidități: hipertensiune arterială gr. II, tiroidită autoimună.

Deces 571: Femeie de 65 ani, din municipiul Chișinău, internată la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, pe 16 iunie. Comorbidități: mielom multiplu.

Deces 572: Femeie de 81 ani, din municipiul Chișinău, internată la Spitalul Clinic Municipal Sfânta Treime”, pe 19 iunie. Comorbidități: angină pectorală de efort CF II, hipertensiune arterială gr. II.

Menționăm că până în prezent, în Republica Moldova au fost confirmate 17 445 de cazuri de COVID-19.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: