Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Federației Ruse, Maria Zaharova, a publicat pe 21 august o declarație în care acuză autoritățile de la Chișinău de „represiuni politice” asupra opoziției, în speță politicienii afiliați oligarhului fugar Ilan Șor, și cetățenilor cu opinii diferite de cele ale formațiunii de guvernământ PAS. Zaharova susține că asemenea practici ar fi atins „proporții fără precedent” în țara noastră, în contextul apropierii alegerilor parlamentare din 28 septembrie. În replică, MAE-ul de la Chișinău a respins învinuirile și a menționat că conducerea Rusiei „nu are dreptul” să ofere lecții de democrație Republicii Moldova.
Maria Zaharova a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar „intensifica presiunea” asupra politicienilor din opoziție și cetățenilor cu opinii diferite de cele ale actualei guvernări. Reprezentanta MAE-ului rus a menționat, între altele, respingerea înregistrării Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, la alegerile parlamentare, neadmiterea protestelor plătite anunțate de Șor și numărul de secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană, pe care-l consideră insuficient.
„Este evident că aplicarea practicilor totalitare înainte de alegerile parlamentare din Moldova a atins proporții fără precedent. Regimul M. Sandu transformă republica într-un ghetou, unde represiunile politice, cenzura și împărțirea cetățenilor în prima, a doua, a treia sau altă clasă au devenit norme. Suntem convinși că, în contextul tăcerii rușinoase a structurilor internaționale de profil, vocea poporului moldovean se va face auzită în curând – un popor care, deși răbdător, nu este atât de îndelung răbdător încât să mai tolereze încă patru ani de umilințe asupra sa și a țării sale”, a declarat Zaharova.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins învinuirile Moscovei.
„Conducerea Federației Ruse, care persecută opoziția, reduce la tăcere presa liberă și își lichidează adversarii politici, nu are niciun drept să ofere lecții de democrație Republicii Moldova. Instituțiile statului nostru acționează exclusiv în baza legii și a principiilor statului de drept, indiferent de presiunile sau insinuările venite din exterior”, a declarat MAE.
Amintim că, în iulie, Comisia Electorală Centrală a respins cererea Blocului „Victorie” privind înscrierea în alegerile parlamentare din cauză că formațiunile care se regăsesc în componența acestuia sunt succesoare ale Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023. Hotărârea CEC a fost contestată până la Curtea Supremă de Justiție, însă a aceasta a fost menținută.
Recent, în urma unei sesizări din partea CEC, Ministerul Justiției a cerut în instanță dizolvarea Partidului „Victorie”, „Forței de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidului „Renaștere”, care formează Blocul „Victorie”. Autoritățile argumentează că formațiunile respective sunt folosite pentru a continua activitatea ex-Partidului „ȘOR”, fondat de Ilan Șor. Pe 19 august, Curtea de Apel Centru a dispus aplicarea măsurii asiguratorii de limitare a activității pentru cele patru partide până la pronunțarea unei hotărâri în dosarul inițiat de Ministerul Justiției. Potrivit legislației, pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi sunt interzise mai multe lucruri, inclusiv participarea individuală sau în comun la alegeri.
De asemenea, în această lună, Ilan Șor a comunicat că intenționează să organizeze proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. Acesta le-a promis direct persoanelor care vor protesta neîntrerupt, în corturi, câte 3 000 de dolari pe lună. Inspectoratul General al Poliției a avertizat repetat cetățenii că manifestațiile în cauză sunt ilegale, iar locațiile anunțate de Șor sunt rezervate pentru alte activități. Cu toate acestea, pe 16 august, sute de persoane au protestat în scuarul Gării Feroviare – locație comunicată din timp de oligarhul fugar, deși oamenii legii prezenți la fața locului le-au spus că manifestația nu a fost autorizată și le-au solicitat să se disperseze. Aproape, 70 de persoane care au participat la protest au fost conduse la inspectorat, fiind întocmite procese-verbale pentru zeci de contravenții. Potrivit IGP, participanții au încercat mai multe provocări, printre care aducerea de mascote pentru a distrage atenția de la ilegalități, chiar dacă știu că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile.
De asemenea, în februarie 2025, Șor și o bancă rusească din sectorul apărării a creat o criptomonedă pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Este vorba despre tokenul A7A5. Potrivit Financial Times, acesta a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare.
Ilan Șor se află pe listele de sancțiuni ale UE, Canadei și Marii Britanii pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova.
Referitor la numărul de secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană la alegerile parlamentare, pe 18 august, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că ar urma să fie organizat doar 10 – un număr considerabil mai mic decât la scrutinele precedente. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postică, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.
