Nokta.md

„Am renunțat la Republica Găgăuză în favoarea unui cămin comun”. Protest antiguvernamental la Comrat

În orașul Comrat, Găgăuzia, a avut loc un miting antiguvernamental în data de 24 noiembrie. Participanții la acțiune au adus critici dure autorităților centrale ale țării, fiid făcute inclusiv sugestii cu privire la restabilirea așa-zisei „Republici Găgăuze”, scrie Nokta. 

La miting-ul antiguvernamental de la Comrat au participat câteva sute de persoane, majoritatea bărbați. A fost prezent inclusiv consilierul bașcanei Găgăuziei, Mihail Vlah, care este unul din organizatorii acțiunii.

„Am renunțat la Republica Găgăuză în favoarea unui cămin comun, am acceptat un dialog și anumite condiții, dar Moldova nu a devenit garantul autonomiei, așa cum este stipulat în Constituție”, a declarat Vlah în timpul miting-ului.

La rândul său, activistul Ivan Kîlcic a menționat că niciun ministru nu ar trebui fie lăsat în autonomia găgăuză, adăugând că astfel va exista „dialog” cu Chișinăul.

„A început dictatura. Este timpul să punem punct — autoritățile găgăuze trebuie să procedeze la fel. Niciun ministru, nimeni nu trebuie să vină aici – doar atunci va exista dialog! Atunci autoritățile noastre vor colabora între ele. Autoritățile Republicii Moldova consideră autoritățile noastre ilegitime, dar în autonomia noastră vin ca la ei acasă. Trebuie să luăm o decizie fermă — noi înșiși, locuitorii autonomiei, suntem autoritățile Găgăuziei. Să punem punct. Noi suntem stăpâni aici!”, a spus Kîlcic.

Iar Ivan Besarab a menționat: „Dacă poporul moldovean nu vrea să facă ordine în țară, noi vom face ordine în autonomia noastră”.

Nici bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, nici deputații Adunării Populare a Găgăuziei nu au participat la miting-ul respectiv.

Precizăm că Mihail Vlah, unul dintre organizatorii miting-ului, este cunoscut pentru declarațiile sale controversate. În noiembrie, acesta a fost reținut pentru 72 de ore după ce a publicat pe o rețea de socializare un videoclip însoțit de un mesaj în rusă în care se menționa că președinta Maia Sandu și fostul șef de stat Igor Dodon „trebuie uciși”. Vlah susține că sintagma în cauză se explică printr-o eroare de tipărire, pe care ar fi corectat-o „imediat”. În realitate, sintagma „trebuie uciși” a rămas neschimbată cel puțin patru ore, scrie Nokta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: