Andrei Mardari | NewsMaker

„Am văzut reacțiile data trecută, dar am să dau nume”. În ciuda criticilor, Recean a menționat încă doi judecători cu decizii controversate

Premierul Dorin Recean a menționat, din nou, public, în ședință de Guvern, numele a două judecătoare. Este vorba despre Angele Catană și Ludmila Beșliu, care au pronunțat hotărâri judecătorești controversate în privința dosarului „Frauda bancară”. Anterior, Recean a fost criticat pentru faptul că a numit public cele trei magistrate care au anulat decizia privind scoaterea Partidului „Șansă” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – din alegerile locale, care au avut loc în noiembrie 2023.

În decembrie 2023 a avut loc un scandal în jurul premierului, după ce acesta a menționat în timpul unei ședințe a Guvernului numele judecătoarelor de la Curtea de Apel Chișinău care au anulat decizia Comisiei pentru Situații Excepționale privind excluderea Partidului „Șansă” din alegerile locale. Oficialul a declarat că hotărârea creează o situație în care statul nu poate interveni pentru a stopa activitatea „grupărilor criminale”.

Declarațiile premierului și faptul că a făcut publice numele magistratelor care au pronunțat hotărârea judecătorească au fost dur criticate de Asociația Judecătorilor din Republica Moldova și Consiliul Superior al Magistraturii. Mai târziu, și deputata PAS și președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități Olesea Stamate a declarat că nu ar fi procedat așa dacă era în locul prim-ministrului și că numirea magistratelor într-o ședință a executivului contravine criteriului de separare a puterilor în stat. „Trebuie să setăm mecanismele în așa fel în cât asemena situații dacă apar să fie sancționate de către organele competente”, a adăugat.

În ciuda criticilor, în timpul ședinței Guvernului din 24 ianuarie, premierul a numit încă două judecătoare, care au pronunțat decizii în dosarul penal „Frauda bancară”. Prima magistrată pe care a nominalizat-o Recean a fost Angela Catană

Eu am observat reacțiile publice data trecută, dar eu o să dau nume. Avem judecătoarea Angela Catană, care a dispus că Banca Națională din Republica Moldova este civilmente responsabilă în dosarul „Frauda bancară”, acolo unde procurorii învinuiesc factorii de decizie din Banca Națională care au admis și contribuit la furtul miliardului. O să explic ce însemnă civilmente responsabilă. Asta înseamnă că Ion fură de la Vasile. Vasile caută justiție și se adresează în justiție. Iar justiția dispune nu Ion să recupereze prejudiciul lui Vasile, dar familia lui Vasile să recupereze prejudiciul. Asta-i complet inacceptabil într-o societate normală”, a spus șeful Guvernului.

A doua judecătoare căreia i-a dat nume a fost Ludmila Beșliu. Cu două zile în urmă, judecătoarea a decis că dosarul de învinuire a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc va fi comasat și conectat la o altă cauză penală aflată pe rolul instanței din anul 2021, în care șapte persoane acuzate în dosarul ,,Frauda bancară” au statut de inculpat.

Mai avem judecătoarea Ludmila Beșliu, care a decis că dosarul unui inculpat pe furtul miliardului, și anume Plahotniuc, trebuie să fie comasat la un dosar mai mare. Știți cum era anterior: haideți să dăm tot la colhoz, că la colhoz se fură și nimeni nu este responsabil. Ori intenția probabil era ca toate aceste procese să se deruleze la nesfârșit”, a menționat Recean.

Totodată, premierul a menționat că va spune public numele judecătorilor și pe viitor, în pofida tuturor „protestelor și nemulțumirilor”.

Eu am spus foarte clar: voi continua să dau nume și asta voi face, indiferent de câte proteste și nemulțumiri vor fi de le diferite asociații, care în loc să se ocupe de integritatea procesului… Eu n-am văzut lumea să iasă în declarații și să spună foarte clar atunci când judecătorii greșesc. Eu voi continua să fac lucrul acesta și vreau să încurajez judecătorii onești, judecătorii curajoși – că ei sunt – să facă un pas înainte și noi, gradual, să curățăm justiția de corupție”, a conchis el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Creditele se scumpesc? Expert, după ce BNM a majorat rata de bază la 9%: „O pastilă amară” pentru economie

Creditele s-ar putea scumpi din nou în Republica Moldova, după ce Banca Națională (BNM) a majorat, pe 17 septembrie, rata de bază de la 7,5% la 9% pe an, pentru a tempera creșterea prețurilor. Expertul economic Adrian Lupușor susține că măsura îi poate afecta atât pe cei care au contractat credite, cât și pe cei care intenționează să se împrumute. Potrivit lui, impactul asupra pieței creditelor ar trebui să fie mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o insuficiență de lichidități.

Prin decizia de astăzi, BNM a stabilit rata la creditele overnight la 11%, la operațiunile repo – la 9,25%, iar la depozitele overnight – la 7%.

Normele rezervelor obligatorii au fost menținute la 18% pentru mijloacele atrase în lei și în valută neconvertibilă și la 26% pentru cele atrase în valută liber convertibilă.

De ce a fost majorată rata de bază

BNM explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste. Acestea vin, potrivit BNM, atât din exterior, pe fondul scumpirii resurselor energetice, produselor alimentare și materiilor prime, cât și din interiorul țării, unde consumul este susținut de creșterea veniturilor populației.

Inflația anuală a ajuns în august la 6,96%, în creștere cu 0,62 puncte procentuale față de iulie. Nivelul depășește limita superioară a intervalului urmărit de BNM. Ținta inflației pe termen mediu este de 5%, cu o marjă de 1,5 puncte procentuale în ambele direcții.

Prin majorarea ratei de bază, BNM urmărește diminuarea presiunilor inflaționiste, stimularea economisirii în defavoarea consumului și readucerea inflației în intervalul urmărit de banca centrală.

Banca centrală se așteaptă la presiuni inflaționiste mai mari în ultimul trimestru din 2026 și în prima jumătate a anului 2027. Printre riscuri se numără scumpirea energiei și alimentelor, ajustarea tarifelor reglementate, producția agricolă, consumul, investițiile și deficitul bugetar.

Expert: „O pastilă amară” pentru economie

Expertul economic Adrian Lupușor consideră că decizia BNM este în concordanță cu măsurile luate de băncile centrale din regiune, în contextul creșterii presiunilor inflaționiste.

„La o inflație de circa 7% la moment, care riscă să urce la 9-10% în viitorul apropiat, majorarea ratei de bază este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”, a explicat Lupușor.

Potrivit expertului, bugetul de stat ar putea fi cel mai afectat, deoarece Guvernul se împrumută de la bănci pentru a finanța deficitul bugetar, iar costurile acestor împrumuturi vor crește.

Măsura îi poate afecta și pe cei care au credite sau intenționează să contracteze împrumuturi. Lupușor estimează însă că efectul asupra pieței creditelor va fi mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o lipsă de lichidități.

„Deci, problema nu este la banca centrală, ci în expunerea economiei naționale la fenomene inflaționiste, cuplate cu un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți care ne face extrem de expuși șocurilor inflaționiste din afară. Ce va urma? Cred că ne așteaptă o anumită perioadă de stagflație (creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației), dar care ar trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”, susține Adrian Lupușor.

El consideră că politica monetară trebuie să rămână independentă și orientată spre stabilizarea inflației. În paralel, Guvernul ar trebui, spune expertul, să reducă deficitul bugetar și să promoveze industrializarea focusată pe creșterea valorii adăugate, productivității și exporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: