Tudor Mardei | NewsMaker

Ambasadorul agreat al Rusiei, convocat la MAE după ce o dronă cu explozibil s-a prăbușit la Copanca. I-a fost înmânată o notă de protest (UPDATE)

UPDATE 10:47: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a înmânat o nouă notă de protest ambasadorului agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, față de încălcarea „gravă a suveranității naționale și față de riscurile create pentru securitatea cetățenilor”.

„MAE reiterează apelul către Federația Rusă de a evita orice acțiuni ce pot periclita securitatea Republicii Moldova și de a respecta strict suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre”, transmite diplomația de la Chișinău.

La ieșirea din sediul Ministerului Afacerilor Externe, Oleg Ozerov a declarat că Federația Rusă nu poate confirma deocamdată informațiile privind proveniența dronei și că este nevoie de date suplimentare. Acesta a pus sub semnul întrebării versiunea autorităților și a sugerat că drona ar fi putut fi plasată la locul incidentului.

„Trebuie să înțelegem traseul, de unde a venit această dronă, pe ce traiectorie. (…) Dacă a avut explozibil, de ce nu a explodat când s-a prăbușit pe pământ? Obligatoriu, trebuia să explodeze. (…) Noi nu confirmăm și nu infirmăm nimic, doar am cerut informații suplimentare legate de această dronă”, a declarat Ozerov.

ȘTIREA INIȚIALĂ, 10:26: Ambasadorul agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, pe 14 iulie, la o zi după ce încă o dronă cu explozibil a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova și s-a prăbușit în raionul Căușeni.

Amintim, în noaptea de 13 iulie, o dronă de tip „Gheran-2”, folosită pe larg de armata rusă în războiul din Ucraina, a căzut în apropierea satului Copanca, raionul Căușeni, după un nou atac asupra regiunii Odesa. Aparatul de zbor transporta o încărcătură explozivă de 40 de kilograme cu schije. Potrivit Ministerului Apărării, combustibilul din rezervor s-a aprins la impactul cu solul, însă încărcătura de luptă nu a detonat. Drona a fost neutralizată ulterior de geniști în condiții de maximă siguranță.

De precizat că acesta este al doilea incident de acest fel, în mai puțin de o lună.

În urma incidentului, Ministerul Afacerilor Externe a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova.

Potrivit datelor oficiale, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, peste 60 de drone au pătruns ilegal în spațiul aerian al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: