„Amendamente de râsul găinilor, mă iertați”. PAS îi răspunde lui Ceban, indignat că partidul nu a susținut 9 propuneri ale lui Vartanean

Partidul de guvernare Acțiuni și Solidaritate (PAS) a reacționat la declarațiile din ajun ale edilului capitalei că propunerile deputatului Gaik Vartanean – care face parte din echipa MAN condusă de Ion Ceban – la legea bugetului de stat pentru 2024 nu au fost susținute de parlamentarii PAS. Ceban a menționat că amendamentele vizau sectoarele vitale din Chișinău și „respingerea” acestora ar reprezenta „un vot defavorabil față de nevoile locuitorilor”. PAS a numit situația „un populism extraordinar”. „El cere ajutor de la stat doar pentru 47 de asistenți personali, noi avem 2 100 în municipiu”, a fost un exemplu comunicat de consiliera Zinaida Popa. Ea a mai evidențiat că amendamentele cu privire la reparațiile străzilor au fost votate anterior și că „ele trebuie doar să fie implementate”. 

Declarațiile lui Ceban

Edilul capitalei Ion Ceban a scris, pe 4 ianuarie – pe rețelele de socializare, că „9 amendamente ale deputatului Gaik Vartanean, propuse la Legea Bugetului de Stat pentru anul 2024, nu au fost susținute de parlamentarii PAS” și că „aceste amendamente vizau sprijinirea financiară a sectoarelor vitale pentru comunitatea din Chișinău: asistență socială, educație și infrastructură”.

„Cu regret, observăm că proiectul bugetar pentru 2024 nu reflectă angajamentele anterioare ale partidului de guvernare luate față de autoritățile locale. Respingerea propunerilor deputatului Gaik Vartanean reprezintă un vot defavorabil față de nevoile locuitorilor municipiului Chișinău. Chișinăuienii contribuie cu 23 de miliarde de lei la Bugetul de Stat, iar înapoi primim bănuți. Locuitorii Capitalei sunt contribuabili activi la Bugetul de Stat, dați chișinăuienilor ce este a chișinăuienilor. Să fie lăsați banii pentru a fi acoperite cheltuielile impuse de proiectele votate de guvern”, a comunicat edilul.

Reacția PAS

Reprezentanta PAS în Consiliul Municipal Chișinău Zinaida Popa a reacționat la declarațiile lui Ceban și a numit situația un „populism extraordinar”.

„Ieri am văzut promovarea, de către Ion Ceban, a deputatului lui transfug de la PSRM și a unor amendamente în cadrul ședinței plenare de Parlament. Știți ce este ipocrit acolo sau manifestă un populism extraordinar? Că anume Gaik, știți ce cere? El cere ajutor din partea statului doar pentru 47 de asistenți personali. Noi avem 2 100 în municipiul Chișinău. El în ședința de plen cere ajutor pentru 47 de asistenți personali, asta e aproximativ 1,2 milioane poate 1,3 milioane pe an. El cere asta de la stat”, a comunicat Popa.

„Suplimentar la toate el a cerut vreo 60 de milioane pentru strada Mesager, 60 de milioane pentru Mircea cel Bătrân – pentru reparații capitale. Da primarul capitalei în fiecare an vrea să facă Mircea cel Bătrân? Alte probleme noi în municipiul Chișinău nu avem? Strada Industrială, pentru râul Bâc, a cerut câte 50-60 milioane pentru fiecare obiectiv. De ce zic că este ipocrizie? Pentru că noi ca și consilieri, din partea fracțiunii PAS – din partea altor fracțiuni, nu zic că doar noi… aceste amendamente pe care le cere de la Parlament le-am introdus în buget. Au fost reflectate sume pentru Industrială, nu 60 de milioane cum el cere ajutor din partea Parlamentului, dar 120 de milioane pentru strada Industrială. Nu doar că am cerut bani, dar și am votat cu toată lumea. (…) Ce-a făcut Vanea, timp de 4 ani de zile el nu a valorificat acești bani. El i-a luat de la articolul industrial 120 milioane și i-a valorificat pentru alt serviciu”, a menționat Popa.

Ea a evidențiat că amendamentele cu privire la reparațiile străzilor au fost votate anterior și că „ele trebuie doar să fie implementate”.

„Să nu fim populiști prin deputatul pe care îl aveți în Parlament, care vine cu amendamente de râsul găinilor, mă iertați. Când noi din bugetul nostru am votat acele amendamente, când noi deja putem să avem o parte din Industrială realizată. Când noi am votat pentru proiectarea rețelelor pluviale, pentru ca să nu inunde Bâcul. Am votat. Am votat și un proiect de 21 de milioane de euro pentru Bîc. Am votat, el doar trebuie să fie implementat. Trebuie să se apuce de treabă primarul. Prin judecăți să nu dea și să nu piardă timp”, a conchis Popa.

***

În ultima săptămână, Primăria capitalei și autoritățile centrale sunt într-un schimb de replici.

Un măr al discordiei sunt grupele cu program prelungit pentru elevii din clasele primare. Primăria a anunțat că nu mai poate finanța acest proiect, din lipsa mijloacelor financiare în bugetul municipal. În același timp, autoritățile locale au menționat că grupele cu program prelungit nu vor fi închise, ci se vor căuta soluții împreună cu administrația școlilor și a părinților. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Chișinău, Vasile Chirilescu, a declarat că banii sunt insuficienți din cauza pretinselor presiuni asupra bugetului municipal, din partea autorităților centrale.

Între timp, un grup de părinți a inițiat o petiție prin care cere să nu fie închise aceste grupe cu program prelungit, iar consilierii municipali din partea PAS au desfășurat în fața Primăriei Chișinău un flashmob. Aceștia l-au acuzat pe primarul Chișinăului că ar intenționa să folosească resursele materiale necesare pentru finanțarea grupelor cu program prelungit ca să achite creditele contractate de municipalitate. La rândul său, Ion Ceban a respins acuzațiile și a anunțat că Gaik Vartatean — deputat independent și membru al partidului Mișcarea Alternativă Națională, condus de edilul capitalei — va înregistra săptămâna viitoare un proiect de lege care ar urma să oblige finanțarea din bugetul național al grupelor cu program prelungit din școlile din toată Moldova. Iar Ceban susține că va ataca în judecată Guvernul și Parlamentul pentru faptul că finanțează prea puțin bugetul municipiului Chișinău.

„O ipocrizie, având în vedere contribuția semnificativă de 23 miliarde de lei a Chișinăului la formarea bugetului de stat”— așa a comentat viceprimarul Olga Ursu. De cealaltă parte, Ministerul Finanțelor a precizat că, în 2024, volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău constituie 3 859,1 mii lei, cu 81,5 milioane de lei mai mult față de anul trecut.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Moldova ar putea avea un Consiliu Fiscal din 2028. Sunt estimate cheltuieli de 8,1 mln lei în primul an de activitate

Din 2028, în Republica Moldova ar urma să funcționeze un Consiliul Fiscal. Autoritatea, care va fi autonomă, va avea misiunea de a evalua și monitoriza politica bugetar-fiscală. Guvernul va trebui să țină cont de avizele Consiliului Fiscal, iar în cazul în care nu le va respecta va trebui să prezinte explicații publice. Consiliul Fiscal va fi constituit din trei membri, selectați de comisia parlamentară de profil, iar efectivul-limită al acestuia va fi de 11 persoane. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Fiscal al Republicii Moldova, elaborat de Ministerul Finanțelor și propus spre consultare publică. Implementarea proiectului va genera cheltuieli estimate la 8,1 milioane de lei în primul an de activitate.

Potrivit Ministerului Finanțelor, proiectul de lege a fost elaborat în temeiul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. „În prezent țara nu are un Consiliu Fiscal sau o altă instituție fiscală independentă. Cu toate acestea, înființarea unei astfel de autorități este necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a comunicat Ministerul.

Potrivit sursei citate, Consiliul Fiscal va fi o autoritate bugetară autonomă, cu mandatul de a evalua și monitoriza în mod independent și public politica bugetar-fiscală. Misiunea Consiliului va consta în promovarea disciplinei bugetar-fiscale, consolidarea credibilități finanțelor publice și furnizarea către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova a avizelor, rapoartelor, recomandărilor și altor informații aferente exercitării mandatului său. Avizele și evaluările Consiliului Fiscal vor avea caracter analitic și consultativ. Totodată, Guvernul va lua în considerare avizele Consiliului Fiscal, iar în cazul în care acestea nu vor fi respectate, va trebui să prezinte explicații publice.

Totodată, conform proiectului de lege supus consultărilor, Consiliul Fiscal va trebui să prezinte anual Parlamentului un raport privind activitatea desfășurată și modul de exercitare a mandatului său, inclusiv evaluările și analizele realizate în domeniul finanțelor publice, fără a aduce atingere independenței Consiliului.

Structura Consiliului Fiscal

În ceea ce privește structura sa, Consiliul Fiscal va fi constituit din trei membri selectați de comisia parlamentară de profil, după cum urmează: un membru dintre candidații propuși de Banca Națională a Moldovei, un membru dintre candidații propuși de Academia de Științe a Moldovei și un membru dintre candidații care au participat la concurs, în condițiile legii. Activitatea Consiliului va fi asistată de un aparat administrativ. Consiliul va fi condus de președintele acestuia, care exercită inclusiv rolul de conducător al aparatului administrativ.

Printre cerințele pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Fiscal se numără deținerea unor studii superioare de licență sau echivalente, experiență profesională și competență de cel puțin 10 ani în domeniul finanțelor publice, al macroeconomiei sau al gestiunii bugetare, precum și faptul că persoana nu este membru a unui partid politic sau al unei organizații social-politice, nu deține mandatul de deputat în Parlament și nu este membru al Guvernului.

Membrii Consiliului vor fi numiți de Parlament pentru un mandat de cinci ani, la propunerea comisiei parlamentare de profil, cu votul majorității deputaților aleși. Președintele Consiliului va fi numit de Parlament, la propunerea aceleiași comisii, dintre membrii Consiliului, pentru un mandat de cinci ani, cu votul majorității deputaților aleși. În cazul în care un candidat propus nu întrunește votul majorității deputaților aleși, comisia parlamentară de profil va propune Parlamentului următorul candidat din lista corespunzătoare, în baza rezultatelor concursului, fără organizarea unui nou concurs.

Conform proiectului de lege supus consultărilor, „efectivul-limită al Consiliului se stabilește în număr de 11 unități, inclusiv 3 funcții de demnitate publică”.

Despre buget

Potrivit Ministerului Finanțelor, implementarea proiectului va genera cheltuieli estimate la 8,1 milioane de lei pentru primul an de activitate, 2028. Cea mai mare parte a costurilor, în valoare de circa 6,25 milioane de lei anual, este destinată cheltuielilor de personal, incluzând remunerarea a 3 membri ai Consiliului Fiscal, 5 consilieri și 3 angajați administrativi, precum și contribuțiile de asigurări sociale obligatorii aferente.

Operaționalizarea Consiliului Fiscal este prevăzută pentru anul 2028, a precizat Ministerul Finanțelor.

***

Despre faptul că în Republica Moldova va fi instituit un Consiliu Fiscal până în 2028, Ministerul Finanțelor a anunțat încă în decembrie 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: