Tudor Mardei | NewsMaker

Anastasia Nichita răspunde criticilor apărute după prima ședință a Parlamentului: „Am ambiție și disciplina căpătată în sport” VIDEO

Anastasia Nichita, deputată a Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), a publicat pe 26 octombrie un video în care a reacționat la comentariile negative apărute în mediul online după prima ședință a noului Parlament, în special cele referitoare la studiile sale și sportivii care intră în politică. Nichita, care este vicecampioană olimpică la lupte, a declarat că are studii superioare și, prin urmare, are „tot dreptul legal” să fie parlamentară. Ea a mai spus că, în Republica Moldova, sportivii ar fi văzuți ca fiind „necărturari” și că își propune să schimbe această percepție pe parcursul activității sale legislative.

Anastasia Nichita a declarat că are o diplomă de licență și un master la Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport. De asemenea, ea a precizat că, în prezent, studiază și la Academia de Studii Economice din Moldova.

Deci studii superioare am. Și am tot dreptul legal să fiu acolo, în Parlament”, a spus deputata.

Aceasta s-a referit și la percepția moldovenilor față de sportivi, despre care consideră că ar fi mai degrabă negativă. „De ce în țara noastră sportivii sunt văzuți atât de rău? Sunt considerați  necărturari, oameni fără studii și așa mai departe. Pentru că au ieșit câțiva „sportivi” și s-au făcut de tot râsul pe internet, nu puteau să lege două cuvinte și, iată, din cauza lor au de suferit toți sportivii. Cumva am fost băgați toți într-o oală și așa este sportul în țara noastră. (…) Sportul nu este doar despre a ridica greutăți și a merge la sală. Sportul este despre disciplină, despre ambiție, motivație, caracter – calități pe care trebuie să le aibă o societate. De aceea primul lucru pe care vreau să-l fac, odată ajunsă în Parlament, este să schimb viziunea și percepția moldovenilor despre sportivi și despre sport. Nu toți suntem la fel. Există cultură în sport”, a menționat ea.

Totodată, Anastasia Nichita, care se află la primul mandat de deputată, a recunoscut că încă nu cunoaște „toate detaliile” cu privire la activitatea legislativă. „Evident că o să fie greu. O să trebuiască să învăț, pentru că încă nu cunosc totul. Dar am motivație și am ambiție, și am disciplina căpătată în sport”, a adăugat parlamentara.

Amintim că, pe 22 octombrie, a avut loc ședința inaugurală a Parlamentului de legislatura a XII-a, ales în urma alegerilor din septembrie.

Înainte de ședință, Anastasia Nichita, aleasă deputată pe lista PAS, a făcut mai multe declarații de presă. Ea a spus că încă studiază Regulamentul Parlamentului și învață un amendament sau un proiect de lege. Aceasta a declarat că își dorește un buget mai mare pentru domeniu sportiv și că „visul” său, în calitate de deputată, este ca, în țara noastră, să fie construită o „bază olimpică”, din fonduri europene.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: