O criză politică a izbucnit în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional, vineri, 30 octombrie, după ce Guvernul condus de Donald Tusk a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui instituției și a adjunctului său, pentru a-i putea trage la răspundere penală. În paralel, o judecătoare a anunțat suspendarea președintelui tribunalului și preluarea atribuțiilor acestuia. Pe fondul tensiunilor, președintele Karol Nawrocki a convocat consultări cu toate partidele parlamentare.
Ministrul Justiției din Polonia, Waldemar Żurek, care ocupă și funcția de procuror general, a declarat jurnaliștilor că a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui acestuia, Bartosz Sochański. Cei doi au fost numiți în funcții în timpul guvernării precedente, conduse de partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS). Scopul solicitării este ca aceștia să poată fi trași ulterior la răspundere penală.
„Acest tribunal a devenit o proprietate privată. Trebuie să-i restabilim funcționarea corespunzătoare”, a declarat Żurek, citat de agenția AFP.
În paralel, cea mai veche judecătoare a Tribunalului Constituțional, Anna Korwin-Piotrowska, l-a suspendat din funcție pe Bogdan Święczkowski și a preluat conducerea instituției, relatează agenția Reuters.
În semn de protest față de această decizie, mai multe persoane au început să se adune în fața sediului Tribunalului Constituțional. Pentru a împiedica pătrunderea manifestanților în clădire, la fața locului au fost trimise unități speciale ale poliției. Unii participanți la protest au încercat să treacă de cordoanele forțelor de ordine, transmite AFP. Potrivit poliției, trei persoane care au încercat să pătrundă pe teritoriul complexului de clădiri al tribunalului au fost reținute.
Ce spun cele două tabere
Guvernul condus de Donald Tusk încearcă de câteva săptămâni să obțină plecarea judecătorilor numiți de precedentul cabinet, format de partidul Lege și Justiție, care s-a aflat la guvernare în perioada 2015–2023.
Reprezentanții Tribunalului Constituțional au declarat că cei doi judecători pe care Guvernul intenționează să-i tragă la răspundere penală continuă să dețină în mod legal funcțiile în cadrul acestei instituții.
„Toate persoanele implicate în aceste acțiuni comit o infracțiune – o lovitură de stat”, se arată într-un comunicat al Tribunalului Constituțional.
Donald Tusk a scris pe rețelele sociale: „Restabilirea statului de drept este datoria noastră. După ani de ilegalități care au caracterizat guvernarea partidului Lege și Justiție, acest proces se dovedește dificil, uneori dureros și necesită acțiuni hotărâte. Nu există o altă cale”.
Președintele Karol Nawrocki, care beneficiază de sprijinul partidului Lege și Justiție, și-a întors din drum avionul care se îndrepta spre Senegal, unde urma să participe la Jocurile Olimpice de Vară ale Tineretului, și a revenit la Varșovia.
În dimineața de sâmbătă, 31 octombrie, Nawrocki, care a intrat în clădirea Tribunalului Constituțional în timpul nopții, a scris că „în cursul nopții a fost încălcată ordinea constituțională a Republicii Polone și a fost preluat prin forță controlul asupra unui organ constituțional al statului”.
Invocând „amenințarea la adresa securității interne”, președintele Poloniei a convocat consultări de urgență pentru sâmbătă, cu reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea „stabilizării situației politice și restabilirii ordinii constituționale”.
Cum a început conflictul
Partidul Lege și Justiție a venit la guvernare în 2015 și a numit rapid propriii judecători în cadrul Tribunalului Constituțional, pentru a-și asigura majoritatea în această instituție, care are competența de a verifica constituționalitatea actelor normative adoptate.
Ulterior, principalele instanțe europene – Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene – au stabilit că PiS a numit în mod nelegal trei judecători, întrucât aceștia au ocupat funcții care fuseseră deja atribuite legal de componența anterioară a Parlamentului.
Instanțele europene au concluzionat că Tribunalul Constituțional al Poloniei nu mai este o instanță „independentă și imparțială”. Bazându-se pe aceste decizii, Guvernul condus de Donald Tusk a încetat să mai publice hotărârile tribunalului.
După revenirea la guvernare, în 2023, Tusk a promis depolitizarea sistemului judiciar, însă nu a reușit să anuleze modificările adoptate în timpul guvernării PiS. Unul dintre motive a fost faptul că Nawrocki și predecesorul său, Andrzej Duda, susținut la rândul său de PiS, și-au folosit dreptul de veto prezidențial pentru a bloca inițiativele Guvernului.
De asemenea, Nawrocki a refuzat să depună jurământul a cinci judecători ai Tribunalului Constituțional, aleși de Parlament începând din luna martie a acestui an, invocând presupuse nereguli în procedura de selecție a acestora.
Una dintre judecătoarele respective este Anna Korwin-Piotrowska, cea care l-a suspendat din funcție pe președintele tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a anunțat că va prelua atribuțiile acestuia.
La începutul lunii octombrie, Karol Nawrocki a primit o recomandare din partea Comisiei de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, de a le permite judecătorilor să depună jurământul, astfel încât aceștia să-și poată începe activitatea în cadrul tribunalului.
Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a declarat că ar trebui deschise dosare penale pe numele lui Święczkowski și al adjunctului său, întrucât aceștia împiedică judecătorii să-și exercite atribuțiile.
Unii susținători ai lui Tusk îi reproșează acestuia lipsa unor acțiuni hotărâte pentru anularea reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, notează BBC.
Alegerile parlamentare din Polonia sunt programate pentru anul viitor, iar unii consideră că măsurile adoptate în prezent reprezintă o încercare de a spori popularitatea lui Tusk în rândul alegătorilor.
Totuși, acțiunile acestuia au fost și ele criticate. În septembrie, Tusk l-a propus pentru funcția de judecător al Tribunalului Constituțional pe politicianul Maciej Berek, jurist care a ocupat funcția de ministru în Guvernul său.
Juristul Marcin Matczak, critic al reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, care a declarat anterior că îl consideră pe Święczkowski cel mai slab președinte din istoria tribunalului, a afirmat că suspendarea acestuia din funcție nu are niciun temei legal, „dintr-un milion de motive”.
„În opinia mea, acțiunile de astăzi împotriva Tribunalului Constituțional pun capăt atât existenței acestei instituții, cât și perspectivei restabilirii statului de drept pentru următoarele două decenii”, a scris profesorul Matczak pe rețelele sociale.
„Imaginile cu polițiști înarmați și interpretările juridice potrivit cărora ministrul Justiției poate decide, printr-o simplă hotărâre, suspendarea președintelui Tribunalului Constituțional vor avea consecințe grave, care vor afecta statul de drept, pentru mulți ani de acum înainte”, a adăugat acesta.
