gov.md

Andrei Spînu, după excluderea Olesei Stamate din PAS: „Reforma justiției va fi mult mai dificil de realizat”

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a reacționat la excluderea Olesei Stamate din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) după ce mai multe modificări legislative propuse de aceasta au permis eliberarea deținuților pe viață. Într-un comentariu pe rețelele de socializare, Spînu a menționat că situația actuală este responsabilitatea oamenilor din instituțiile de drept care au blocat reformele.

„Citesc despre ultimele evenimente din justiție și mi-am adus aminte de lecțiile de matematică la care scriam: ceea ce era de demonstrat! Acest „ceea ce era de demonstrat” nu se referă la Olesea Stamate. Acest „ceea ce era de demonstrat” se referă la oamenii din instituțiile de drept care au boicotat și au făcut tot ce au dorit chiar din primele zile de guvernare. Trebuie să recunoaștem, ei au fost extrem de abili și au reușit nu doar să se mențină mult timp în funcții, ci unii chiar au fost promovați. Acum se culeg rezultatele. Vedem cu toții unde s-a ajuns”, a scris Andrei Spînu.

Fostul ministru a menționat că acum va fi mai greu de realizat reforma justiției.

„Am spus, de la începutul guvernării: șmecherii trebuie scoși din instituțiile de drept ale statului și din procesele de reformă a justiției. Astăzi, reforma justiției va fi mult mai dificil de realizat. Sper, totuși, că în acest an se va acorda o atenție reală cel puțin combaterii corupției electorale. În caz contrar, riscăm să pierdem mult mai mult — inclusiv țara — după alegerile parlamentare din acest an”, a mai declarat Spînu.

***

Deputata Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate, în urma unor controverse legate de modificările legislative care au dus la eliberarea unor deținuți condamnați la detenție pe viață. Decizia a fost luată astăzi de Biroul Permanent Național al PAS.

Potrivit PAS, din cauza „unor lacune create deliberat în legislație, dar și din cauza unor abuzuri în sistemul de justiție”, au fost create premisele eliberării din penitenciare a unor persoane periculoase condamnate la detenție pe viață.

„Unele prevederi ale legii au fost inserate pentru a servi la eliberarea unor deținuți cu infracțiuni excesiv de grave. Am constatat, în urma analizei atente a întregului proces, că fosta șefa a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate Olesea, a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților din închisoare. (…) Prin mai multe modificări consecutive, aparent minore, la lege, deținuților pe viață li s-a oferit posibilitatea ca într-un final să fie eliberați. În special este vorba de modificările din iulie 2022 și, mai ales, din noiembrie 2022”, se menționează în comunicatul PAS.

Parlamentul urmează să voteze o lege de interpretare care să elimine posibilitatea de a beneficia de două opțiuni concomitent: comutarea pedepsei și eliberarea condiționată. De asemenea, autoritățile de drept au fost chemate să investigheze toate persoanele implicate în acest proces legislativ.

Olesea Stamate a reacționat după ce a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), spunând că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS.

„Înțeleg contextul politic și atacul informațional dur din ultimele zile, direcționat atât împotriva partidului, cât și împotriva mea personal, mai ales într-un an electoral sensibil. Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”, a scris Stamate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Evghenia Guțul – condamnată la 7 ani de închisoare: decizia instanței

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei. Sentința a fost pronunțată pe 5 august de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis ca Svetlanei Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”, să i se aplice o pedeapsă de 6 ani de închisoare.

Atât Evghenia Guțul, cât și Svetlana Popan au fost arestate în sala de judecată.

Regimul semiînchis presupune deținerea persoanei condamnate în condiții moderate de siguranță. Condamnații au libertate de mișcare în interiorul penitenciarului în scop de muncă, studii sau participare în programe. Participarea la activități conform Planului individual de executare a pedepsei constituie o condiție obligatorie de aflare în acest regim. Regimul semiînchis le va oferi persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, în limitele stabilite de administrația penitenciarului. Ieșirile în afara penitenciarului se vor autoriza gradual: inițial pentru câteva ore, cu însoțire sau escortă, la necesitate cu supraveghere electronică; ulterior, până la o zi întreagă, și fără însoțire.

Ce pedeapsă au cerut procurorii și ce probatoriu au prezentat

În aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată cauza penală în privința Evgheniei Guțul. Procurorii au anunțat că îi sunt incriminate două capete de acuzare: acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complici.

Conform procurorilor, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore). Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2019–2022, când Guțul activa în calitate de secretară în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al partidului „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Ulterior, conform procurorilor, banii erau integrați în activitatea partidului.

Pe un alt capăt de acuzare, susțineau procurorii, Guțul a coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale ex-partidului „Șor”, fiind responsabilă inclusiv de remunerarea participanților la protestele organizate de formațiune în fața instituțiilor publice din Chișinău: Parlament, Guvern, Președinție, Procuratura Generală. Procurorii menționau că, prin această activitate, Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului cu peste 42,4 milioane de lei din partea unei grupări criminale organizate.

Infracțiuni similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan, fosta secretară a oficiului central al formațiunii. Procurorii menționau că aceasta a acceptat finanțarea partidului cu peste 9,7 milioane de lei din partea grupului criminal organizat, pentru achitarea protestelor organizate de formațiuni, precum și pentru plata salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor oficiilor teritoriale.

Procurorii au cerut 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, precum și confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, procurorii au cerut 8 ani de închisoare și confiscarea sumei de peste 9,7 milioane de lei. Acuzatorii de stat au mai solicitat privarea ambelor inculpate de dreptul de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și privarea de dreptul de a fi membri ai partidelor pe o perioadă de 5 ani, precum și menținerea sechestrului aplicat asupra bunurilor acestora.

Evghenia Guțul, de la consilier de partid la bașcan

Evghenia Guțul, necunoscută până atunci publicului larg, a fost aleasă în funcția de bașcan la alegerile din 14 mai 2023. Presa locală a scris că, din iunie 2018, a lucrat în calitate de „consilier” la Partidul „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Peste o lună a fost angajată secretară. Ea a câștigat scrutinul din Găgăuzia cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, precum și echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și care a susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu, care trebuia să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul. Șefa statului declara că nu se grăbește să o desemneze pe în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, preciza Sandu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: