jrnlst.ru

Anton Dolin, critic rus de film, primește cetățenia R. Moldova: decretul semnat de Maia Sandu

Criticul de film originar din Rusia, Anton Dolin, a obținut cetățenia Republicii Moldova. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de către putătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, care a menționat că decretul a fost semnat de către președinta Maia Sandu în data de 21 august și urmează a fi publicat.

În ultimii ani, Anton Dolin a devenit cel mai cunoscut critic de film din Rusia. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moscova, a lucrat câțiva ani ca reporter pentru publicații din Moscova, iar apoi s-a specializat în critica de film: a prezentat emisiuni despre cinematografie la radio, a scris coloane pentru diverse publicații și a realizat podcasturi.

În 2013, Dolin a devenit comentator de film pentru programul „Вечерний Ургант” și a lucrat acolo până în 2020. Criticul consideră că colaborarea s-a încheiat după ce a scris o recenzie negativă pentru filmul „Союз спасения”.

Din 2017 și până la începutul războiului din Ucraina, Dolin a fost redactor-șef al celei mai vechi reviste de critică cinematografică din Rusia, „Искусство кино”. Tot din 2017, el scrie despre film pentru publicația Meduza.

În 2021, cu sprijinul Meduza, Dolin a lansat propriul show pe YouTube, „Радио Долин”, dedicat cinematografiei. De asemenea, Dolin a scris aproximativ zece cărți despre cinematografia rusă și sovietică, precum și despre regizori internaționali. În bibliografia sa se numără lucrări despre Jim Jarmusch, Lars von Trier, Aleksei German și Takeshi Kitano.

Dolin a părăsit Rusia în martie 2022, iar la 14 octombrie Ministerul Justiției din Rusia l-a declarat „agent străin” pentru poziția sa deschisă anti-război.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: