Aproape jumătate de miliard de lei, folosiți neconform: Curtea de Conturi constată nereguli în acordarea ajutoarelor de stat 

Mai multe nereguli au fost depistate de Curtea de Conturi privind acordarea ajutoarelor de stat pentru perioada 2023-2025. În ultimii doi ani, statul a acordat sute de milioane de lei pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii, protecția mediului și serviciile publice esențiale. Auditul Curții de Conturi arată însă că, deși banii au avut un impact real în unele sectoare, o parte din fonduri nu au fost gestionate corect, iar eficiența ajutoarelor de stat a fost afectată de lipsa unor mecanisme clare de control și monitorizare.

Ajutoare acordate fără analize economice și fără justificarea intervenției statului

Potrivit raportului, în perioada auditată, mai multe măsuri de sprijin nu au fost suficient documentate și justificate. Astfel, 26 de notificări depuse pentru autorizarea ajutoarelor de stat nu au fost însoțite de analize economice complete și nu au conținut evaluări clare privind necesitatea intervenției statului.
Analizele de impact au rolul de a demonstra că ajutorul de stat este justificat, proporțional și aduce beneficii reale economiei și cetățenilor, fără a distorsiona concurența. Lipsa acestora ridică semne de întrebare privind transparența și eficiența utilizării fondurilor publice.

Auditul constată că aceste cerințe legale nu au fost respectate în mod sistematic. În 14 din cele 26 de cazuri analizate, ajutoarele de stat au fost acordate înainte de obținerea autorizării necesare.

Aproape jumătate de miliard de lei, acordați înainte de autorizare

În total, din 1,126 miliarde lei acordate în perioada analizată, 465,7 milioane lei — aproape jumătate — au fost acordate înainte ca autoritățile să obțină autorizarea Consiliului Concurenței. Legea prevede că orice ajutor de stat sau modificare a unui ajutor existent trebuie notificată și autorizată înainte de acordare. Cu toate acestea, auditul arată că, în numeroase cazuri, notificările au fost depuse post-factum, cu întârzieri de la șase luni până la doi ani.

Exemple de ajutoare acordate cu încălcarea procedurilor

  • Primăria orașului Rezina a acordat Î.M. „Servicii Comunal-Locative Rezina” ajutor de stat sub formă de subvenții și bunuri transmise gratuit în gestiune economică, în valoare de 1,962 milioane lei, pentru perioada 2022–2030. În plus, întreprinderea a executat lucrări de construcție și reabilitare a rețelelor de apeduct și canalizare în valoare de 64,75 mii lei, fără notificare și autorizare prealabilă.
  • Î.S. „Radiocomunicații” a beneficiat, în perioada 2022–2024, de un ajutor de stat de 112,9 milioane lei pentru funcționarea Multiplexului național A (MUX A). Pentru anul 2022, suma de 24,8 milioane lei a fost acordată fără notificare prealabilă, deși autorizarea a fost emisă ulterior, în noiembrie 2023.
  • Consiliul municipal Chișinău a acordat, în perioada 2023–2025, ajutor de stat Î.M. „Parcul Urban de Autobuze” în valoare totală de 36,5 milioane lei, dintre care 29,4 milioane lei pentru anul 2023 au fost acordate fără notificare.
  • Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a acordat, în anul 2023, ajutoare de stat în valoare de 29,6 milioane lei pentru 830 de beneficiari înainte de notificarea prealabilă, în cadrul unei scheme autorizate ulterior pentru perioada 2023–2026, cu un buget total de 133,65 milioane lei.

Scheme de ajutor aprobate fără indicatori de rezultat

Auditul a constatat nereguli și la aprobarea Schemei de ajutor regional pentru investiții, prevăzută în Programul Național de Dezvoltare Industrială 2024–2028. Deși schema a fost aprobată, aceasta nu include elementele minime prevăzute de Legea nr. 139/2012, precum obiectivele clare și indicatorii de rezultat.

Această omisiune face imposibilă evaluarea progresului și a impactului utilizării fondurilor publice estimate la 4 miliarde de lei. În octombrie 2025, Guvernul a majorat bugetul schemei de la 2 la 4 miliarde de lei (circa 200 milioane de euro), fără o analiză economică suplimentară privind necesitatea reală, capacitatea de absorbție sau impactul extinderii schemei.

De asemenea, sursa de finanțare indicată în nota de fundamentare a fost bugetul de stat, însă aceasta nu este clar specificată în actul normativ aprobat.

Indicatori lipsă și documentare deficitară

Alte nereguli depistate vizează lipsa indicatorilor de rezultat și deficiențe grave de documentare. În 24 de cazuri, documentele aferente inițierii și implementării ajutoarelor de stat nu permit evaluarea gradului de realizare a obiectivelor asumate.

Notele informative și deciziile de autorizare nu conțin criterii măsurabile privind impactul economic, social sau regional, ceea ce creează riscuri de utilizare neconformă a resurselor publice și face imposibilă evaluarea efectelor reale ale sprijinului acordat.

Auditul a mai identificat neconcordanțe și erori în două decizii de autorizare, unde datele nu corespund documentelor justificative.

Lipsa sancțiunilor și monitorizării

Totodată, autoritățile publice locale au acordat 26 de măsuri de sprijin prin transmiterea gratuită a rețelelor de apeduct și canalizare, în valoare de 146,2 milioane lei, unele având semne de ajutor de stat neautorizat. În alte 14 cazuri, autorizările au fost acordate post-factum pentru suma de 465,7 milioane lei.
În 40 de cazuri nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale, deși acestea sunt prevăzute de lege. De asemenea, proiectele de acte normative nu au fost racordate la cerințele legale și la propunerile Consiliului Concurenței.

Deficiențe au fost identificate și în procesul de acordare a subvențiilor ANOFM, unde în 119 cazuri nu au fost respectate integral etapele de verificare și contractare. Aplicarea neuniformă a salariului mediu lunar pe economie în 2023 a dus atât la diminuarea, cât și la majorarea nejustificată a subvențiilor.

Curtea de Conturi avertizează că aceste deficiențe au fost cauzate atât de lacune în controlul intern managerial, cât și de responsabilitatea redusă a instituțiilor implicate. Raportul recomandă consolidarea capacităților instituționale și respectarea strictă a procedurilor legale pentru a preveni denaturarea concurenței și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice.

În perioada analizată, Consiliul Concurenței a examinat 53 de notificări privind ajutoarele de stat, emițând 47 de decizii și menținând în curs de analiză alte 9 măsuri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: