gov.md

Arena Chișinău, printre problemele care urmează a fi soluționate de noul director al Agenției Proprietății Publice

Prim-ministrul Natalia Gavrilița l-a prezentat colectivului Agenției Proprietății Publice (APP), pe noul director al instituției, Eugeniu Cozonac, numit în funcție în ajun. Șefa executivului a menționat că printre problemele care urmează să fie soluționate se numără Arena Chișinău, concesionarea Aeroportului și cea cu privire la Loteria Moldovei.

Premierul Natalia Gavrilița l-a prezentat angajaților APP pe noul director, Eugeniu Cozonac. Șefa executivului a menționat că acesta are o vastă experiență profesională în managementul mai multor companii mari de tehnologii informaționale din SUA și Marea Britanie. Natalia Gavrilița a precizat că Guvernul are așteptări mari de la APP în ceea ce privește administrarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului:

„Avem foarte multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm – Arena Chișinău, concesionarea Aeroportului, Loteria Moldovei ș.a. Trebuie să asanăm aceste întreprinderi, să le facem să lucreze, să le readucem valoarea pe care o pot avea și, prin ele, să aducem venituri în bugetul de stat. Vreau să mergem ferm în direcția dezvoltării, să introducem mecanisme eficiente de guvernare corporativă la întreprinderile de stat, să aducem profesioniști la conducerea acestora și să ne mândrim cu rezultatele activității lor”.

Amintim că, în cadrul ședinței din 25 august, cabinetul de miniștri urma să adopte o hotărâre privind alocarea sumei de 67 de milioane de lei, bani necesari pentru încheierea lucrărilor la arena polivalentă. Proiectul a fost, însă, retras din agenda ședinței. Prim-ministrul a declarat că va solicita Procuraturii să ofere date despre anchetă.

„În primul rând, vreau să aflu de la Procuratura Generală cum s-a mişcat dosarul pe Arena Naţională, vom pregăti un demers. În 2019, Guvernul Sandu a transmis la Procuratura Generală un dosar întreg legat de acest proiect care a fost creat cu un scop clar de delapidare şi îmbogăţire din bani publici. Au trecut doi ani şi vreau să aflu de la Procuratura Generală cum decurg investigaţiile”, a menționat Gavrilița.

Șefa Guvernului a mai spus că noul director al APP, Eugeniu Cozonac urmează să analizeze dosarul şi să vină cu propuneri.

***

Reamintim că Arena Chişinău se întinde pe o suprafaţă totală de  69 de hectare, la periferia Chişinăului, în comuna Stăuceni. Lucrările de construcţie au început în octombrie 2018, la iniţiativa guvernului Partidului Democrat. PDM prezenta atunci Arena Chişinău drept principalul centru sportiv şi de divertisment din oraş. Costul total al proiectării şi construcţiei depăşeşte 43 de milioane de euro. În prezent, Arena Chişinău este 98% gata, dar nu a fost dată în exploatare din cauza unor probleme neprevăzute de infrastructură.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Comisia de anchetă pentru întreprinderile de stat, constituită în ciuda boicotului opoziției: „Nu avem încredere”

Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. În funcția de președinte al comisiei a fost desemnat deputatul PAS Dinu Plîngău. Proiectul în acest sens, înaintat de un grup de deputați PAS, a stârnit critici. Nemulțumirile au vizat conducerea comisiei. Opoziția a solicitat ca funcția de președinte să revină unui reprezentant al opoziției. În urma unor schimburi de replici, opoziția a anunțat că nu are încredere în comisie și că nu va participa la activitățile acesteia.

Deputatul „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, l-a întrebat pe Plîngău cât de credibilă va fi comisia, dacă aceasta va fi condusă de guvernare. „Cum guvernarea sau deputații pot să investigheze numirea în funcții a unor funcționari pe care tot guvernarea i-a numit?”, a adăugat deputatul.

„Credibilitatea o face activitatea comisiei. Chiar dacă membri ai acestei comisii pot fi doar deputați (…), delegați din toate fracțiunile (…), o recomandare ar fi să invităm, în calitate de experți în cadrul acestei comisii, și jurnaliști de investigații”, a răspuns Plîngău. Totodată, el a spus că trebuie respectat regulamentul parlamentului: „să stabilim cotele în conformitate cu proporția pe care o are fiecare fracțiune, iar fracțiunile să delege oameni în această comisie”.

Plîngău a mai spus că „funcția de președinte în cadrul unei comisii de anchetă nu e funcție decisivă, este o funcție de secretariat, să-i organizeze pe toți, să-i sune pe toți”.

În context, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că nu vede nicio problemă dacă funcția ar fi ocupată de un reprezentant al opoziției. „Oferiți funcția de președinte opoziției”, a adăugat acesta. „Nu e vorba de președinte, e vorba că noi nu vom participa în acest exercițiu inutil. (…) O să conduceți, domnul Plîngău, cinci colegi din fracțiunea PAS și o să vă adunați și o să solicitați rapoarte. (…) Asta nu este despre comisie de anchetă. (…) Nu vom participa, nu avem încredere”, a mai declarat Batrîncea.

„Comisia o să fie constituită din cei care vor să pună umărul”, a reacționat Plîngău.

În final, proiectul a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Opoziția nu a participat la vot. În urma votului, deputații din opoziție au anunțat că nu vor face parte din comisie. Ulterior, reprezentanții PAS au anunțat că locurile opoziției din comisie rămân vacante pentru 60 de zile.

Despre comisie

Comisia de anchetă este formată din 11 deputați. În funcția de președinte al Comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău.

Potrivit Legislativului, Comisia va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi.

Membrii Comisiei de anchetă vor examina, în mod special, cazurile în care au fost angajate persoane cu încălcarea procedurilor legale și a principiilor meritocrației, profesionalismului și integrității. De asemenea, Comisia va examina nivelul remunerației administratorilor și al angajaților întreprinderilor de stat, precum și situația întreprinderilor aflate în procedură de insolvabilitate sau care înregistrează pierderi financiare.

Comisia de anchetă va prezenta, în termen de 60 de zile, un raport privind rezultatele activității sale. Documentul va include propuneri de perfecționare a legislației, măsuri pentru consolidarea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat, precum și soluții pentru protejarea angajaților întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate.

***

Pe 1 iulie, deputatul PAS Dinu Plîngău a anunțat intenția de creare a comisiei, precizând că inițiativa îi aparține și este susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Ulterior, la ședința Parlamentului din 2 iulie, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS Doina Gherman a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. În replică, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat încă din 25 iunie un proiect de hotărâre privind crearea unei comisii similare, susținut de fracțiunile de opoziție, și a afirmat că aceasta ar trebui să fie condusă de un reprezentant al opoziției, precum Ion Chicu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: