Imagine simbol

Armamentul și tehnica militară neutilizată vor putea fi donate sau închiriate. Statul extinde regulile (DOC)

Persoanele fizice și juridice din Republica Moldova, dar și din afara țării, vor putea procura, primi în donație, la schimb sau lua în chirie armament, muniții și tehnică militară uzate sau neutilizate aflate în proprietatea statului. Prevederea se regăsește într-un proiect supus consultărilor publice. Până acum, legislația permitea doar vânzarea acestor bunuri. Autorii proiectului susțin că modificările ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat.

Accesul la astfel de active nu va fi liber. Potrivit proiectului, orice tranzacție va fi condiționată de avize obligatorii, inclusiv din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și a Ministerului Afacerilor Externe. Dacă bunurile sunt considerate mărfuri strategice și destinate exportului, va fi necesară și autorizarea Comisiei naționale pentru controlul comerțului.

Listele cu armamentul, munițiile și tehnica militară care pot fi vândute, date în chirie, spre donație sau la schimb vor fi întocmite de o comisie departamentală, care va stabili și prețul fiecărui bun. Proiectul prevede criterii clare în baza cărora acestea vor fi selectate, între ele: imposibilitatea reparării din cauza deteriorării tehnice, nerentabilitatea utilizării sau lipsa perspectivelor de exploatare din cauza costurilor ridicate.

Comisia guvernamentală care va gestiona acest proces urmează să fie instituită prin hotărâre de Guvern și va fi condusă de un viceprim-ministru, alături de reprezentanți ai ministerelor și autorităților administrative relevante.

Înstrăinarea activelor se va face, de regulă, prin concursuri publice organizate la decizia Guvernului. Totuși, proiectul permite ca, în anumite situații, bunurile să fie vândute, donate, oferite la schimb sau date în chirie prin negocieri directe, fără concurs, dacă vânzarea nu este oportună sau nu corespunde intereselor de securitate națională.

Donațiile vor fi realizate, de regulă, către beneficiari stabiliți prin hotărâre de Guvern, cu respectarea angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova. Schimbul activelor va trebui să respecte principiul echivalenței economice, iar închirierea se va face în baza unor contracte care vor stabili durata, destinația, condițiile de utilizare, plata chiriei și interdicția transmiterii bunurilor către terți fără acordul Guvernului.

Toate documentele depuse de potențialii cumpărători sau beneficiari vor fi verificate de SIS și MAE, care vor emite avize motivate în termen de până la 20 de zile lucrătoare.

Potrivit autorilor proiectului, extinderea modalităților de înstrăinare a activelor militare neutilizate ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat. Sumele obținute din vânzarea acestora vor fi virate integral la bugetul public, iar rezultatele procesului vor fi comunicate președintelui Republicii Moldova, Guvernului și Parlamentului.

proiect-hp-283-din-1999-redatie-noua-15012026-cs_6968bf515cb1c


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: