Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, au semnat o declarație privind renunțarea la confruntarea militară dintre țările lor, care a fost mediată de SUA. Evenimentul a avut loc în timpul vizitei din 8 august lui Aliev și Pașinian la Casa Albă, unde au purtat negocieri cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, relatează Meduza.
„În cele din urmă am reușit să stabilim pacea. Armenia și Azerbaidjanul se angajează să înceteze pentru totdeauna toate acțiunile militare, să reia comerțul, călătoriile și relațiile diplomatice și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a celuilalt”, a declarat președintele SUA.
El a adăugat că Washingtonul semnează un acord bilateral cu ambele țări pentru extinderea cooperării în domeniul energiei, comerțului și tehnologiilor. „De asemenea, ridicăm restricțiile privind cooperarea în domeniul apărării între Azerbaidjan și Statele Unite”, a afirmat Trump.
Aliev a declarat că Baku și Erevan „închid pagina confruntărilor și vărsărilor de sânge, precum și asigură un viitor luminos și sigur pentru copiii noștri”.
„Declarația de astăzi… întărește convingerea că deschidem un nou capitol al păcii, prosperității, securității și cooperării economice în Caucazul de Sud”, a spus, la rândul său, Pașinian.
În declarație se menționează despre crearea unui coridor de transport între teritoriul Azerbaidjanului și exclava sa, Republica Autonomă Nahicevan, pe teritoriul Armeniei. Acesta a primit denumirea „Ruta Trump pentru pace și bunăstare internațională.” Președintele SUA a afirmat că această soluție va oferi Azerbaidjanului acces deplin la Nahicevan „cu respect total pentru suveranitatea Armeniei.” Potrivit lui, Erevan încheie un parteneriat cu Washingtonul pentru dezvoltarea acestui drum, care poate fi prelungit până la 99 de ani.
După cum remarcă BBC, în noiembrie 2020, după ce Azerbaidjanul a înfrânt forțele armene în Nagorno-Karabah, acordul de încetare a focului a fost semnat de Pașinian și Aliev cu medierea președintelui Rusiei, Vladimir Putin. În declarația semnată la Washington, părțile solicită dizolvarea Grupului de la Minsk, care ar fi trebuit să se ocupe de soluționarea conflictului din Karabah. Co-președinții grupului erau Rusia, Franța și SUA.
