Dennik N

„Aș fi făcut la fel ca Putin”. Fostul ministru slovac al justiţiei riscă până la trei ani de închisoare

Fostul ministru slovac al justiţiei şi fost preşedinte al Curţii Supreme a ţării sale, Stefan Harabin, a fost inculpat pentru că a salutat decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a invada Ucraina, a anunţat luni biroul procurorului, notează AFP, citat de AGERPRES.

Harabin a scris pe Facebook a doua zi după invazia rusă din 24 februarie 2022 că „ar fi făcut exact acelaşi lucru ca (preşedintele rus Vladimir) Putin”.

El a fost inculpat pentru „defăimarea unei ţări şi a unui popor” şi, de asemenea, pentru că a făcut apologia unei crime”, a subliniat purtătoarea de cuvânt a Parchetului slovac, Zuzana Drobova. Harabin ar putea primi o pedeapsă de până la trei ani de închisoare, potrivit cotidianului Dennik N.

Fostul ministru s-a declarat luni „mândru” că a făcut această declaraţie, pe care o menţine, fiind convins că Rusia a acţionat în respectul dreptului internaţional, potrivit acestui cotidian.

Harabin, un fost comunist în vârstă de 66 de ani, a mai spus într-un interviu difuzat de canalul de Youtube că Rusia are „datoria de a-i lichida pe toţi naziştii ucraineni responsabili pentru uciderea a 14.000 de copii, femei şi bătrâni în Donbas cu începere din 2014”. Foarte critic la adresa UE, el a ocupat funcţia de ministru al justiţiei în guvernul populist al premierului Robert Fico (2006-2009) şi a fost preşedinte al Curţii Supreme, înainte de a candida fără succes la alegerile prezidenţiale din 2019.

Slovacia, o ţară membră a Uniunii Europene cu o populaţie de 5,4 milioane de locuitori, a oferit Kievului un ajutor umanitar şi militar important de la invazia Rusiei în Ucraina. La sfârşitul lui martie, Slovacia a indicat că a obţinut de la Statele Unite o ofertă pentru arme în valoare de peste un miliard de dolari, la un tarif redus, în compensaţie pentru cele 13 avioane de luptă MiG-29 promise Ucrainei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: