Ministerul Afacerilor Externe al României a emis o alertă de călătorie în Norvegia. Astfel, până marți, 18 februarie, sunt în vigoare coduri roşu, portocaliu şi galben de viscol, vânt, căderi de zăpadă şi temperaturi extreme.
„Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Regatul Norvegiei că, în conformitate cu datele transmise de autorităţile locale, până în data de 18 februarie 2020, ora 01.00, au fost emise coduri roşu, portocaliu şi galben de viscol şi vânt (peste 75 km/h), căderi de zăpadă, temperaturi extreme, polei, ceaţă, risc de avalanşă (inclusiv la altitudini joase), ploi abundente (până la 150 l/mp), inundaţii, ploi îngheţate, condiţii de circulaţie dificile, cu închideri de căi rutiere şi poduri, după cum urmează:
• cod roşu pentru regiuni extinse din: Telemark, Aust-Agder, Vest-Agder, Rogaland, Hordaland, Sogn og Fjordane, Oppaland, Hedmark, Møre og Romsdal, Sør-Trøndelag, Nordland;
• cod portocaliu şi galben pentru regiuni extinse din: Nørd-Trøndelag, Hedmark, Buskerud, Østfold, Troms.
Informaţii despre drumuri închise, actualizate în timp util, se pot găsi pe pagina de internet www.175.no, au transmis reprezentanţii MAE, într-un comunicat de presă.
Sursa citată a adăugat că românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Norvegiei: +4722561237; +4722446951; +4722556832; +4722558227, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al Ambasadei României la Oslo: +4799153137.
MAE mai recomandă consultarea paginilor de internet www.yr.no, www.varsom.no/en/, http://oslo.mae.ro/, www.meteoalarm.eu, www.mae.ro şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îţi poate salva viaţa!”.
Curtea de Conturi a găsit mai multe nereguli la Ministerul Culturii, după ce a efectuat un audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale instituției pentru anul 2025. Cea mai mare abatere constatată vizează patrimoniul public gestionat de instituțiile culturale aflate în subordinea ministerului, raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri, a subevaluat patrimoniul cultural cu zeci de milioane de lei, și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură. Auditul a mai constatat că unele instituții din subordine au acordat sporuri și premii peste limitele legale
Auditul, publicat pe 9 iunie, relevă că ministerul a gestionat active în valoare totală de 3,1 miliarde de lei, raportând venituri de 850,2 milioane lei și cheltuieli de 820,9 milioane lei.
O constatare majoră vizează modul în care ministerul a raportat valoarea patrimoniului public gestionat de instituțiile culturale aflate în subordinea sa. Auditul a constatat că în evidența contabilă a ministerului figurează investiții și participații de doar 645,2 milioane de lei, deși valoarea reală a bunurilor administrate de aceste instituții ajunge la 1,225 miliarde de lei. Diferența de aproape 580 de milioane de lei nu este reflectată în contabilitatea ministerului.
„Ministerul a reflectat patrimoniul public cu 579,9 milioane lei mai puțin decât valoarea reală gestionată. Situația relevă lipsa controlului intern asupra integrității și raportării exacte a patrimoniului public”, se arată în raportul Curții de Conturi.
În același timp, Ministerul a contabilizat eronat două clădiri ocrotite de stat și două bunuri culturale, în total 19,8 milioane de lei, în alte categorii de active.
Dimensiunea reală a subevaluării este însă mult mai mare: din totalul de 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 10.900, adică 1,2%, au fost evaluate și contabilizate. Celelalte 903.500 rămân neevaluate și necontabilizate. Ministerul nu a înregistrat nici edificiile de cult cu statut de monumente ocrotite de stat.
Pe parcursul mai multor ani, ministerul nu a evaluat și contabilizat 130 de clădiri cu suprafața totală de 26.677 de metri pătrați, ceea ce a condus la o subevaluare semnificativă. Curtea de Conturi avertizează că numărul edificiilor neevaluate crește anual. De asemenea, ministerul nu a înregistrat drepturile patrimoniale asupra a 120 de bunuri imobile și a două terenuri, și nici drepturile de folosință asupra a 18 terenuri.
Auditul a constatat și că ministerul nu a înregistrat în evidența contabilă prejudiciile cauzate unor monumente de arhitectură, deși acestea au fost transmise spre examinare instanțelor de judecată. Prejudiciul pentru monumentul „Conacul urban Rîșcanu-Derojinski” de pe strada București 62 este de 21,4 milioane lei, cauzat de demolarea și edificarea unei replici neconforme.
Prejudiciul pentru edificiul de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 115/1 se cifrează la 4,1 milioane lei. În total, soldul creanțelor contingente a fost subevaluat cu 25,5 milioane lei.
Probleme grave vizează patrimoniul cinematografic național. În contabilitate sunt recunoscute doar 53 de filme, în valoare de 9 milioane lei, deși colecția națională cuprinde peste 5.000 de producții realizate din surse bugetare până în 2011, gestionate în prezent de patru entități — S.A. „Moldova Film”, S.A. „Moldcinema”, Agenția Națională a Arhivelor și Compania „Teleradio-Moldova”.
Auditul a fost în imposibilitate de a valida soldul contului „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, raportat de minister în sumă de 645,2 milioane lei. În realitate, valoarea patrimoniului public gestionat de instituțiile publice la autogestiune este de 1.225,1 milioane lei — cu 579,9 milioane lei mai mult decât suma raportată de minister. Curtea de Conturi apreciază că situația relevă lipsa controlului intern asupra integrității și raportării exacte a patrimoniului public.
Auditul a mai constatat acordarea sporului de performanță și a premiilor unice peste limitele prevăzute de cadrul legal, ceea ce a generat cheltuieli neconforme în valoare de 0,7 milioane lei. Ca urmare, cheltuielile aferente remunerării muncii au fost supraevaluate cu suma respectivă.
Recomandările anterioare, implementate doar în proporție de 44%
Curtea de Conturi a subliniat că gradul redus de implementare a recomandărilor formulate anterior demonstrează persistența unor deficiențe sistemice. Din cele 15 recomandări înaintate în cadrul misiunii de audit precedente, doar 3 au fost implementate integral, 10 parțial și 2 deloc, un nivel general de implementare de 44%.
Printre progresele înregistrate ca urmare a recomandărilor anterioare se numără evaluarea și contabilizarea a 1.100 de active ale moștenirii culturale în valoare de 23,5 milioane lei, înregistrarea investițiilor în reconstrucția Complexului Monastic Căpriana și a celui de la Curchi în valoare totală de 184,86 milioane lei și elaborarea Metodologiei privind evaluarea bunurilor culturale mobile.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
